Aproape toată lumea folosește, în ziua de azi, platformele de socializare care au devenit un loc de întâlnire virtual, unde discutăm, ne informăm, cunoaștem persoane noi și avem posibilitatea să comentăm, să ne exprimăm opinia față de unele situații. Cel mai în vogă site de socializare este, așa cum se știe, Facebook. Toți userii acestei platforme postează sau comentează fiecare ce vrea, numai că trebuie să avem grijă la ce anume publicăm, dat fiind că este considerat ”spațiu public”, iar conținutul unor postări se poate întoarce împotriva noastră. Un exemplu ar fi instigarea la revoltă, tot mai des întâlnită în ultimul timp, sau cuvintele jignitoare aruncate împotriva adversarilor politici, în timpul campaniilor electorale, dar nu numai.
Pentru a lămuri unele aspecte legate de răspunderea juridică a postărilor făcute în acest spațiu public, am obținut răspunsuri de la Lumința Nistor, avocat în Baroul Constanța, invitată în studioul Focus Press.
Reporter: Platformele de socializare au devenit, în ultima perioadă, un loc de întâlnire unde oamenii își împărtășesc ideile mai ceva ca în cazul întâlnirilor ”față în față”. Explicați-ne temeiul în baza căruia aceste platforme, precum Facebook, sunt considerate ”spațiu public”.
Avocat Luminița Nistor: Tehnologia a evoluat, iar în pas cu tehnologia a evoluat și practica judiciară, astfel încât, din 2014, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) s-a stabilit că pagina de socializare Facebook sau alte asemenea tipuri de pagini sunt reprezentate spațiu public. Totul a pornit de la o amendă aplicată unei persoane care a folosit un conținut jignitor de tip nazist, pe pagina sa personală de Facebook. A fost amendat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Bineînțeles, acesta a contestat amenda, a apreciat că spațiul acela este privat, că amenda nu a fost aplicată în mod legal, însă ÎCCJ face această diferență între spațiul public și cel privat, și arată, totodată, că acel mesaj, cu conținut nazist, a putut fi preluat de către mass-media, de către publicul larg, chiar de către utilizatori care nu sunt membrii ai rețelei Facebook, asta conduce la concluzia că Facebook este spațiul public.
Reporter: Să înțelegem că este vorba despre tot ce apare pe platforma Facebook, nu și pe aplicația Facebook Messenger?
Avocat Lumința Nistor: Nu. Aplicația Facebook Messenger reprezintă un spațiu privat, deoarece proprietarul poate control direct și nu prin intermediari asupra conținutului, asupra a ceea ce depozitează în acel spațiul și asupra a ceea ce transmite.
Reporter: Să vorbim despre răspunderea juridică a postărilor în mediul on-line. De câte feluri poate fi aceasta și în ce constă?
Avocat Lumința Nistor: Răspunderea este inclusă în toate categoriile. Vorbim de răspundere civilă și deopotrivă de răspundere penală cu subcategoria ei, răspunderea contravențională. Din punct de vedere civil o să întâlnim situațiile în care o persoană denigrează alte persoane, atingând dreptul la reputație sau dreptul la onoare. Eu apreciez, ca și legea și practica română, că dreptul la exprimare există, însă acesta nu este absolut, însă acesta se termină acolo unde se intră în drepturile altei persoane. Are anumite limite, vorbind despre sfera civilului. Bineînțeles, când postezi anumite imagini sau anumite informații cu caracter explicit sau cu un alt tip de caracter, putem intra în sfera penalului sau în sfera contravenționalului. Putem avea infracțiuni precum ultrajul contra bunelor moravuri, pornografie infantilă sau amenințări, dacă au caracter repetat.
Reporter: Care sunt consecințele unor astfel de postări, fie ele calomnioase sau de altă natură?
Avocat Lumința Nistor: Se poate ajunge în instanță, fie pe latură civilă, fie pe latură penală. În situația în care se săvârșește o infracțiune, intervine Ministerul Public care realizează cercetarea penală, stabilește dacă autorul mesajelor respective trebuie tras la răspundere penală și trimis în judecată. Alături de această lartură penală, persoana vătămată poate exercita și acțiunea civilă în procesul penal, în sensul că poate solicita daune morale. De cealaltă parte, pe parte civilă, vorbim despre răspunderea civilă delictuală, prin care orice persoană care se simte lezată de astfel de mesaje, poate să solicite daune morlae, respectiv prejudicile acestea cu caracter nepatrimonial.
Reporter: Bănuiesc că trebuie îndeplinite anumite condiții pentru a chema o persoană în instanță și pentru a-i solicita daune. În ce condiții poate câștiga în instanță o persoană care s-a simțit lezatăp cumva, în urma unor postări? Este suficient să facă un denunț și gata?
Avocat Lumința Nistor: În primul rând, dacă vorbim pe latură civilă, trebuie făcută o cerere de chemare în judecată. Asemenea categorii de postări, din punct de vedere juridic, reprezintă fapte juridice. Vorbind despre fapte juridice, vorbim și despre modalități de probare ale acestora. Nu este suficient să faci doar o acțiune în instanță, ci aceasta trebuie probată. Trebuie probat cu capturi de ecran cu mesajele respective, cu proba cu martori și, de ce nu, cu proba cu autorul postărilor în cauză.
Reporter: În ultima perioadă am văzut tot felul de postări, ale unor partide, organizații sau persoane fizice, care îndemnau lumea să iasă la proteste. Ce părere aveți despre aceste cazuri?
Avocat Lumința Nistor: Așa cum am mai spus, dreptul la libera exprimare este un drept garantat, atât în legislația noastră, dar și pe plan european și internațional. Nimeni nu poate îngrădi o persoană a se exprima liber, dar atâta timp cât aceste postări, aceste instigări, nu au un scop binevoitor și instigă la ură sau la discriminare, apreciez că nu sunt legale sau nu se justifică în funcție de scopul urmărit. Sau în condițiile în care protestele sunt pașnice, se obțin autorizările speciale și specifice, apreciez că nu este nicio problemă, iar oamenii pot să se manifeste în mod liber.
Reporter: Ca avocat ați avut asemenea dosare, civile sau penale?
Avocat Lumința Nistor: Da. De principiu, dosarele sunt de natură civilă, iar clienții care apelează la instanța de judecată, la forța coercitivă a statului, solicită despăgubiri morale, pe deoparte pentru că autorii faptelor, ai delictului civil, să înceteze, fie pentru a-i atenționa a nu mai face pe viitor. O să vedeți de multe ori că, prin intermediul unei acțiuni civile, pe lângă daunele morale și cheltuielile de judecată aferente, pot fi solicitate și aspecte de natura faptului ca pârâtul să-și ceară scuze public, chiar pe pagina de socializare proprie de Facebook, să poată obliga pârâtul să publice hotărârea pe pagina sa de socializare sau chiar prin intermediul unui ziar local sau de circulație națională. De asemenea, am observat în practică, când am lucrat în spețele în cauză, că multe persoane solicită acele despăgubiri de un leu. Adică instanțele stabilesc faptul că este o răspundere civilă delictuală și pentru că asta este intenția și disponibilitatea reclamantului, stabilesc despăgubiri la un leu.
Daniel ALBU
