Bullying-ul în mediul școlar este un fenomen îngrijorător. Recent, la Constanța, două eleve de la Colegiul Mircea cel Bătrân au fost protagonistele unei act de violență, ajungând în atenția oamenilor legii. În acest caz, polițiștii au întocmit un dosar de cercetare penală pentru loviri sau alte violențe. De asemenea, a fost sesizată și Direcția Generală de Asistență Socială și pentru Protecția Copilului în vederea luării măsurilor de competență. Directorul unității de învățământ, în incinta căruia două eleve s-au luat la bătaie într-o pauză, a precizat că a fost activat Consiliul anti-bullying.
Discutăm despre un fenomen grav, o problemă amplă, care implică întreaga comunitate, fiind necesară găsirea unei soluții pentru evitarea acestor cazuri. Tocmai de aceea, atât profesorii, cât și părinții, trebuie să se informeze reciproc în mod constant, și să discute deschis despre această problemă.
Profesorii, mai ales, trebuie să știe că, deși poate părea paradoxal, „agresorul” însuși se confruntă cu probleme de genul lipsei de empatie sau încredere în sine, cel mai probabil din cauza unor probleme în familie și are nevoie de ajutor și sprijin din partea adulților pentru a conștientiza gravitatea propriului comportament și consecințele grave pe termen lung.
Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”. Astfel, Grupul de acțiune anti-bullying există în fiecare școală din Constanța, din care fac parte maximum 10 membri şi care are rolul de prevenire, identificare şi soluţionare a acestui tip de comportament între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice. Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 au fost elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi specialiştii cooptaţi în grupul de lucru de profil.
Din grupul de acțiune fac parte directorul școlii, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice – bullying, unul sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor și reprezentanţi ai autorităţii locale, potrivit normelor.
Este foarte important să prevenim și să combatem acest fenomen. De multe ori agresorul este o fostă victimă. Cum poate fi consolidat echilibrul emoțional în situații în care apare stresul psihic generat de bullying? Psihologul Alexandra Alexandrescu, profesor consilier școlar Consiliul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) din Constanța, susține că „Stresul psihic generat de bullying poate merge până la comportamente de automutilare sau tentative de suicid. Gândiți-vă că o persoană care are parte de acest tratament trăiește în fiecare zi în această stare. Lucru care te afectează. Scade stima de sine, scade încrederea, performanțele școlare. Poate să apară fenomene de insomnie, legate de comportamentul alimentar și chiar și cele care țin de automutilare„.
De asemenea, psihologul susține că este nevoie să validăm emoțiile copiilor, să îi luăm în serios atunci când doresc să ne împărtășească anumite trăiri și să le spunem în cine poate să aibă încredere. Primul pas pe care elevii îl au de făcut într-un caz de bullying este să anunțe profesorul diriginte și pot să facă și o sesizare scrisă. De asemenea, elevii pot apela cu încredere la orice profesor din școală, la consilierul școlar, profesor de serviciu, diriginte sau director.
Ce atribuții are grupul de acțiune anti-bullying din școli?
- aplică legislația în vigoare cu privire la prevenirea, identificarea și raportarea situațiilor de violenta asupra copilului și de violenta în familie și propune conducerii școlii sesizarea autorităților competente în cazul comiterii unor acte de violenta psihologică – bullying sau a altor acte de violenta gravă comise în unitatea de învățământ;
- întocmește și implementează planul anti-bullying al școlii;
- primește sesizări, în scris ori verbale, din partea cadrelor didactice, a elevilor, părinților sau a personalului auxiliar cu privire la situațiile de bullying identificate și procedează imediat la investigarea lor;
- colaborează cu învățătorii și profesorii diriginți pentru soluționarea problemelor raportate și adoptarea măsurilor adecvate protecției victimei și corectării comportamentelor de bullying ale autorului;
- asigură protecția elevilor care au raportat situațiile de bullying împotriva oricărei forme de discriminare ori răzbunare din partea elevilor ori a cadrelor didactice;
- aplică în activitatea sa formularele, chestionarele, recomandările, regulile de investigație, intervenție și monitorizare a cazurilor de bullying din ghidurile specifice întocmite de Ministerul Educației și Cercetării;
- derulează programe de informare cu elevii, părinții și cadrele didactice, prin colaborare cu comisiile pentru prevenirea și eliminarea violenței, cu alte structuri interne ale școlii ori cu specialiști ai organizațiilor neguvernamentale, pentru cunoașterea caracteristicilor fenomenului de bullying și a riscurilor la care sunt supuși elevii, pentru încurajarea implicării lor în promovarea și respectarea codului anti-bullying al școlii, precum și pentru prezentarea rolului grupului de acțiune anti-bullying;
- participă la evaluarea și îmbunătățirea climatului școlar, la promovarea valorilor școlii și la organizarea de acțiuni în vederea creșterii gradului de coeziune între elevi și a comunicării pozitive între aceștia și cadrele didactice;
- organizează în școli sesiuni de informare/dezbatere cu privire la responsabilitățile parentale în reducerea situațiilor de bullying;
- pregătește și coordonează elevii numiți de către consiliile școlare ca „ambasadori anti-bullying”;
- îndeplinește orice altă activitate anti-bullying cerută de conducere ori de consiliul de administrație al unității școlare.
Ce înseamnă bullying? Detalii despre acest subiect găsiți în video interviul Focus Press!
Alexandra VASILE
