Directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică din Constanța și coordonatorul crizei de COVID în regiunea de dezvoltare Sud-Est, ec. Cristina Schipor, ne-a vorbit despre sechelele lăsate de cele 4 valuri pandemice în sistemul de sănătate dobrogean, despre Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, închis în urma tragediei din luna octombrie, despre infrastructura spitalicească, care s-a schimbat foarte mult și, nu în ultimul rând, despre noua tulpină a virusului – Omicron.
Cum se pregătește DSP pentru valul 5 al pandemiei? Câți pacienți pot primi unitățile sanitare din Constanța în valul 5, ținând cont de faptul că, la momentul la care discutăm, Spitalul de Boli Infecțioase este închis? Când se va pune prima cărămidă la Spitalul de Pediatrie, pentru că, din patru în patru ani, constănțenilor li se promit spitale, dar între timp se schimbă guverne, directori, iar contribuabilii la sănătate rămân doar cu “speranța”? Sunt doar câteva întrebări la care directorul DSP ne-a răspuns în cadrul unui interviu Focus Press.
Directorul executiv al DSP Constanța și coordonatorul crizei de COVID în regiunea de dezvoltare Sud-Est, ec. Cristina Schipor
Reporter: Cum arată sistemul sanitar din Constanța după doi ani de pandemie?
Ec. Cristina Schipor: Sistemul de sănătate din Constanța, și nu aș spune numai din Constanța, ci din întreaga lume, a fost supus unei presiuni foarte mari în toată perioada aceasta de doi ani. Pot să spun că medicii, cadrele medicale, au făcut față acestei perioade foarte grele. Dar, în același timp, toată această perioadă a scos la suprafață și problemele care sunt în sistem. Știți foarte bine ce s-a întâmplat la Spitalul de Boli Infecțioase. Au mai fost și alte probleme – lipsa personalului, lipsa aparaturii. Aeastă perioadă ne-a arătat și plusurile, dar în special ne-au arătat minusurile din sistem.
Rep.: Adevărata față a sistemului sanitar.
Ec. Cristina Schipor: Da! Asta ne-a arătat că trebuiesc schimbări și îmbunătățiri făcute. Trebuie să fim, să zic așa, la o răscruce și să o luăm pe un drum bun.
Rep.: Ce “sechele” au lăsat cele patru valuri pandemice în sistemul sanitar constănțean?
Ec. Cristina Schipor: Din păcate, perioada aceasta a trebuit să ne luptăm cu o abundență de informații false. Suntem acum cu un personal obosit, cu personal în unități subdimensionat și asta nu face decât să ne determine să găsim variante, soluții pentru a îmbunătății tot ceea ce am descoperit că nu merge.
Rep.: Cum a fost valul 4 al pandemiei, pentru că județul Constanța nu a avut un grad foarte mare de vaccinați?
Ec. Cristina Schipor: Noi, Constanța, tot timpul ne-am aflat pe podium din punct de vedere al vaccinării și acum suntem pe locul 3, după București și Cluj. Din păcate, acest loc nu ne conferă relaxarea totală, să ne culcăm pe o ureche, că vom fi feriți de ce va urma să vină. Din păcate, faptul că avem o incidență scăzută, oamenii și-au piedut interesul de a se mai vaccina. Asta nu este un lucru bun.
Rep.: A fost Constanța mai afectată decât alte orașe din țară?
Ec. Cristina Schipor: Constanța a ținut topul tot timpul. Nu pot să spun că în Constanța au decedat mai multe persoane. Constanța este sub procentul de decese la nivel național, dar din păcate am avut și noi destul de multe.
Rep.: Care a fost cea mai grea decizie pe care a trebuit să o luați în contextul pandemic?
Ec. Cristina Schipor: Au fost mai multe decizii greu de luat. Acum îmi vine în minte prima situație, primul caz de COVID, din județul Constanța. A fost un cadru medical din Spitalul Județean. Atunci a fost prima mea decizie majoră pe care a trebuit să o iau – decizia de a nu carantina tot spitalul. Eram la început, nu știam ce va fi, nu știam foarte multe despre această boală, și a fost un risc asumat să iau decizia să nu carantinez spitalul când vocile erau pentru carantinare. Mă gândeam cu groază că nu pot să carantinez un spital care nu deservește numai județul Constanța, ci întreaga zonă. S-a dovedit a fi o decizie bună. Activitatea a mers în continuare bine și nu au fost la momentul acela infectări de la acel caz.
Rep.: Sunteți coordonatorul crizei de COVID-19 în regiunea de dezvoltare Sud-Est și, la acest moment, Dobrogea nu-și permite să țină un spital închis și să piardă acreditarea. De ce a fost amânată redeschiderea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase pentru luna ianuarie? Administrația locală avansase un termen de 15-20 decembrie.
Ec. Cristina Schipor: Și noi am tot sperat să fie un termen cât mai scurt. Urmare a acestui incendiu de la Spitalul de Boli Infecțioase am luat decizia de a introduce și Spitalul Hârșova în acest circuit COVID, pentru a suplini o parte din locurile de la spital. Acest incident ne-a scos la iveală și neregulile. Nu se poate să mai lăsăm lucrurile să meargă și așa. Dacă redeschidem un spital trebuie să fim convinși că acolo nu se va mai întâmpla nimic. Nu pot eu să vă spun un termen acum. Spitalul este la autoritatea locală, la Primărie. Ce pot să vă spun? Se lucrează acum la un proiect pe instalația electrică. Toată instalația va fi nouă. Acum este foarte greu să-ți asumi ceva dacă nu ești sigur că tot ceea ce se face este bine. Mai mult decât atât, spitalul va fi dotat cu niște sisteme foarte performante împotriva incendiului, pentru protecția saloanelor ATI unde se folosește foarte mult oxigen. Toate saloanele din Spitalul de Boli Infecțioase sunt dotate cu oxigen. Peste tot vor fi sisteme performante de a păstra un climat bun.
Rep.: Va fi un spital la standarde europene? Alte circuite?
Ec. Cristina Schipor: Exact! Noi acum vom autoriza în urma legislației și bazându-ne pe standardele europene la ora actuală. Spitalul funcționa pe o autorizație veche în saloane unde erau 4-5 paturi, iar acum nu cred că vor fi mai mult de 2-3 paturi în funcție de spațiul din salon.
Rep.: Discutăm de alte autorizații?
Ec. Cristina Schipor: Discutăm de alte autorizații. Când se va da drumul al acest spital va fi un spital sigur
Rep.: Concret, ce a făcut DSP în privința Spitalului de Boli Infecțioase în cele 2 luni de la tragedie?
Ec. Cristina Schipor: Direcția de Sănătate Publică a avut paturile asigurate pentru pacienții care erau la momentul acela în spital. În momentul în care s-a întâmplat nenorocirea acești pacienți au fost imediat luați și duși în Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul Județean, Spitalul Mangalia și Spitalul Modular Militar. Noi am avut locurile pregătite, pentru că noi ne pregăteam pentru valul 4. Pregătisem locurile pentru creșterea pe care o previzionam. Toți pacienții au fost duși imediat în unitățile acestea.
Rep.: Nu a fost necesar să transferați pacienți în alt județ?
Ec. Cristina Schipor: Nu a fost necesar să-i transferăm în alte județe. Apoi am gestionat problema personalului pe care l-am detașat în celălalte unități.
Rep.: De ce nu intervine Ministerul Sănătății în cazul Spitalului de Infecțioase, în vederea preluării clădirii, pentru a fi redeschis cât mai urgent, ținându-se cont și de starea de alertă în care ne aflăm?
Ec. Cristina Schipor: Am discutat la nivelul Ministerului Sănătății. Ministerul Sănătății, și am anunțat și Primăria și spitalul, va veni cu cu o sumă de bani, iar cofinanțarea va fi până în 15% ce va trebuie să fie suportată de primărie. Va trebui să știm, după ce vom termina proiectele, de ce sumă este nevoie.
Rep.: Ministerul Sănătății va contribui cu fonduri și va sprijini spitalul?
Ec. Cristina Schipor: Sigur că da! Domnul ministru a și spus că are în gând alocarea unor sume de bani, dar așteptăm să finalizeze (autoritatea locală -n.r.) proiectele și să vedem despre ce bani este vorba. O să putem să venim cu o investiție și pe reparații și aparatură.
Rep.: Un navigator din Constanța a fost diagnosticat zilele trecute la Spitalul Județean cu malarie și a fost transferat la București pentru tratament de specialitate. Acest caz putea fi tratat la Constanța, dacă Spitalul de Infecțioase funcționa?
Ec. Cristina Schipor: Sigur că da! Nu este singurul caz care a fost tratat. Boala se putea trata la Constanța, dar fiind dată situația a fost transferat la București.
Mai multe detalii în video interviul Focus Press!
Alexandra VASILE
Citește și:
