Primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu, a câștigat procesul cu Prefectura, după ce aceasta a atacat proiectul privind renovarea energetică a clădirii Primăriei din fonduri nerambursabile. Procesul pe contencios administrativ a debutat pe data de 20 ianuarie 2023 și s-a încheiat după fix un an, când Curtea de Apel s-a pronunțat definitiv.
Totul a pornit după ce primarul comunei Agigea a emis o dispoziție, în octombrie 2022, pentru depunerea depunerea proiectului „Renovarea Energetică a Clădirii Publice – Sediul Primăriei Comunei Agigea” pentru obținerea finanţării nerambursabile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta 10 – Fondul Local, I.3. – Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăţi serviciile publice prestate la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.
Prin acest act administrativ primarul Cristian Cîrjaliu a aprobat valoarea maximă eligibilă a proiectului menționat, în sumă de 2.672.829,19 lei şi a dispus aprobarea finanțării cheltuielilor care asigură implementarea proiectului din bugetul local.
La data de 24.10.2022, Prefectura a emis o adresă către Primăria Agigea prin care informează că dispoziţia primarului a fost emisă cu încălcarea unor norme legislative în domeniu. A apărut, astfel, un raport juridic litigios între cele două instituții, care a ajuns în instanță pentru soluționare.
Pe fond
Astfel, prefectul l-a chemat în judecată pe primarul comunei Agigea, iar Tribunalul – instanța de fond – a constatat, în urma analizării documentelor depuse, că primarul a depășit sfera atribuțiilor delegate în temeiul art. 147 din OUG 57/2019, procedând la adoptarea unor decizii de oportunitate care vizează angajarea unor cheltuieli majore din bugetul local care nu servesc sau nu vizează rezolvarea problemelor curente ale comunei.
Mai exact, Tribunalul a concluzionat că e vorba despre cheltuieli majore care ar fi trebuit să fie aprobate prin hotărâre de consiliu și că primarul no poate substitui acest „legislativ” local.
Doar că, totodată, judecătorul a constatat faptul că la Agigea nu există un consiliu local, întrucât tot Tribunalul a fost cel care l-a dizolvat de drept, prin hotărâre judecătorească, în 2021, situație în care a devenit aplicabil un articol din Codul Administrativ care prevede faptul că, până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absența acestuia, secretarul general al UAT-ului, rezolvă problemele curente ale comunei, oraşului sau municipiului, cu respectarea competențelor şi atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii.
Doar că, în aceste condiții, s-a încercat, cumva, reinterpretarea unor noțiuni precum „problemele curente ale comunei”, completul stabilind, în cele din urmă, că renovarea clădirii Primăriei Agigea nu face parte din sfera acestor probleme. Astfel, pe data de 11 august 2023, Tribunalul a anulat dispoziția primarului Cristian Cîrjaliu. Sentința nu a fost definitivă, iar primarul a atacat-o cu recurs la Curtea de Apel.
În recurs
Odată ce cauza a ajuns la Curtea de Apel, în recurs, situația s-a schimbat. Completul de recurs a concluzionat că Tribunalul a interpretat greșit mai multe nrome legislative precum OUG nr. 57/2019, Regulamente UE, PNRR al României, Ordinul nr.999/2022 pentru aprobarea ghidului specific condiții de accesare fonduri europene aferente PNRR în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10 – Fondul local.
„Instanța de fond a procedat la o interpretare și aplicare greșită a dispozițiilor art. 147 din OUG nr.57/2019, de o manieră extrem de subiectivă și limitativă, excluzând din sfera treburilor publice curente atribuite primarului într-o situație de excepție aprobarea proiectului privind renovarea energetică moderată a clădirii publice – sediul primăriei din Agigea.
Prin urmare, legiuitorul a reglementat ipotezele de dizolvare a consiliului local și pentru evitarea blocajului la nivel administrativ a statuat că primarul UAT-ului rezolvă problemele curente ale comunei. În acest context legal, nu se poate reține nelegalitatea actului administrativ emis de către primar în scopul realizării unor investiții la nivelul comunității pe care o administrează, realizarea unui sistem de asigurare energetică având incidență pozitivă primordială asupra sănătății publice și a costurilor corespunzătoare.
Cât timp au existat și există fonduri nerambursabile puse la dispoziția unor beneficiari calificați pentru organizarea unor proiecte sau investiții cu obiect strict având valențe în valorificarea potențialului socio-cultural al unei comunități, obligația autorităților publice locale funcționate este aceea de a accesa aceste fonduri, nicidecum a rămâne indiferente la nevoile generale ale cetățenilor. Totodată, având în vedere că procedura de obținere a finanțării investițiilor prin PNRR cuprinde etape și termene exprese, primarul comunei Agigea a acționat în considerarea dispozițiilor legale incidente, în scopul obținerii beneficiului investițional. În consecință, având în vedere că actul administrativ nu este prejudiciabil nelegal, demararea procedurii pentru obținerea finanțării era necesară și supusă unor termene legale exprese, că primarul comunei Agigea a acționat cu respectarea atribuțiilor prevăzute în competența sa prin Codul administrativ și în baza principiilor generale ale administrației publice”, se arată în hotărârea Curții de Apel.
Pe aceste considerente, Curtea de Apel a admis recursul primarului comunei Agigea și a respins cererea de chemare în judecată a prefectului, la finele lunii ianuarie a.c. Hotărârea este definitivă.
Daniel ALBU
