Potrivit ultimelor declarații, incendiul de la Arhiepiscopia Tomisului a izbucnit în pod, nu în mansardă, din cauza unei lumânări aprinse lăsate nesupravegheată.
În seara incendiului, reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dobrogea și ai Arhiepiscopiei Tomisului au declarat că incendiul a izbucnit la mansarda clădirii, din cauza unei lumânări. Și că erau prezenți 15 călugări în camerele din mansardă, care s-au autoevacuat după ce au încercat să stingă focul, dar nu au reușit.
A doua zi, duminică, 16 octombrie a.c., reprezentanții ISU Dobrogea au motivat de ce nu ar fi fost nevoie de autorizație pentru securitate la incendiu în cazul Palatului Arhiepiscopal. Imobilul a fost construit în anul 1932, iar după 2000 „a fost amenajat un spațiu funcțional în podul construcției, cu funcțiunea de chilii (spații de reședință pentru călugări)“. Astfel, pentru că podul avea aceeași destinație ca întreaga clădire, acesta nu necesita autorizație de la ISU.
Deci, duminică, a apărut prima dată informația că incendiul a izbucnit în pod, nu la mansardă.
Luni, 17 octombrie a.c., purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului a ținut să sublinieze de mai multe ori că, de fapt, Palatul nu ar avea mansardă, doar pod. Iar apoi a început să se contrazică: când podul ar fi fost locuit, când nu, deoarece acolo existau doar spații tehnice. Când că, din cauza incendiului, nu mai au unde locui 15 călugări și nici cei care locuiau în chilii, dar că, de fapt, în pod nu ar fi chilii etc.
„A ars podul, țin să menționez acolo nu era o mansardă, era vorba de podul clădirii. Mansardă înseamnă că vii și construiești ceva deasupra. Nu a fost informația corectă. A ars, practic, podul Palatului Arhiepiscopal, construit în 1923. (…) Sursa incendiului a fost o sursă de foc uitată, o lumânare sau o candelă, undeva într-o chilie. Nu ne este clar cine a uitat-o. (…)
A ars toată structura din pod. Nu erau, practic, chilii acolo. Erau niște spații pe care noi le amenajasem acolo pentru diverse nevoi, ca niște spații tehnice, și stăteau și călugării care se mai rugau. Locuințele călugărilor au fost la nivelul de sub pod.
Podul a fost construit odată cu clădirea. Palatul Arhiepiscopiei nu are mansardă, noi nu am construit nimic pe acoperișul clădirii. Podul e altceva, nouă ne-a ars podul. (…)
Călugării care locuiau acolo au fost mutați. Încercăm să îi relocăm pe unde se poate. Marea lor problemă este că nu au unde sta, dar și că nu mai au niciun bun personal. (…) La momentul incendiului, de acolo s-au autoevacuat cam 15 persoane. Dar trebuie să ținem cont și de cei care locuiau în chilii, pentru că și acestea au fost afectate, nu din cauza focului, ci a apei folosite pentru stingerea incendiului din pod“, a declarat Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.
Pentru a încerca să clarificăm ce căuta, în acest caz, o lumânare aprinsă în podul nelocuit, l-am contactat pe Eugen Tănăsescu, iar acesta a precizat pentru Focus Press că „în pod erau spații tehnice. Acolo călugării țineau veșminte, cărți etc., nu locuia nimeni. Probabil cineva s-a dus că avea treabă în pod, poate nu avea lumină suficientă și a aprins o lumânare. Chiliile sunt la ultimele etaje, nu în pod. Și eu am aparatură pentru Radio Dobrogea în pod și mai merg uneori acolo“.
Așadar, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dobrogea susține că în pod existau chilii și erau 15 călugări acolo, Arhiepiscopia Tomisului s-a răzgândit și încearcă să ne convingă că podul nu era locuit.
Culmea, mai multe persoane ne-au declarat, sub anonimat, că în pod existau chilii. Unele chiar au locuit în acestea, toate având un grup sanitar, pe hol, comun. Poate nu există autorizație de construire pentru compartimentarea podului în chilii și atunci se încearcă ascunderea acestui lucru. Deocamdată, Primăria Constanța nu ne-a răspuns dacă Arhiepiscopia Tomisului a solicitat și a primit toate documentele de urbanism necesare pentru locuirea podului. Are termen să o facă în 30 de zile. Ar putea și în 10 zile, mai ales că vorbim de un monument istoric, asupra căruia foarte greu se poate interveni.
Valentin ISPAS
