DNA Constanța a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene privind prescripția răspunderii penale, fiind vorba de decizia CCR din mai 2022, potrivit căreia prescripția nu va mai fi întreruptă de orice act de procedură, motiv pentru care multe dintre dosare se clasează sau procesele penale încetează. Tribunalul Constanța a respins cererea, însă, potrivit informațiilor noastre, o astfel de acțiune a fost admisă la Curtea de Apel Brașov și se așteaptă rezultatele.
Cronologic despre răspunderea penală a unui infractor
Totul este legat de termenul maxim în care o persoană poate fi trasă la răspundere penală pentru încălcarea legii. Astfel, la 1 februarie 2014, prin intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, s-a prevăzut că termenul general de prescripţie să se întrerupă prin îndeplinirea oricărui act de procedură.
În 2018, C.C.R. a decis că noua reglementare nu este constituţională pentru că este lipsită de previzibilitate şi contrară principiului legalităţii incriminării pentru că suspectul şi inculpatul nu pot cunoaşte că a fost întrerupt cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, dar noul text de lege prevedea, în continuare, posibilitatea întreruperii cursului prescripţiei, dar prin îndeplinirea unui act care trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.
Însă, prin Decizia din mai 2022, C.C.R. a declarat textul neconstituţional încă o dată considerând că este imprevizibil întrucât cauzele de întrerupere a cursului prescripţiei au fost stabilite de practica judiciară şi nu de legiuitor. Astfel, CCR a decis că prescripția nu va mai fi întreruptă în nici un fel, fiind stabilie perioade clare, cum ar fi, spre exemplu: 10 ani (termen de prescripție), când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani.
Efectele deciziei CCR din mai 2022: se închid dosarele
La sfârșitul lunii octombrie 2022, reprezentanții DNA au oferit un punct de vedere referitor la noua decizie a CCR, precizând că multe dosare penale vor fi afectate.
”Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 și a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripția răspunderii penale, Direcția Națională anticorupție (DNA) a întocmit o situație estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale. În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menționate va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată. În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene”, au transmis reprezentanții DNA.
DNA Constanța a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene într-un dosar APIA
Așa cum e precizat mai sus, mai multe dosare sunt pe punctul de a înceta, între acestea aflându-se și cel al mai multor inculpați din cadrul APIA, acuzați de fapte de corupție. Răzvan Alexandru Ionescu, Ionuț Valentin Mihai, Marian Vrânceanu, Adrian Iacobescu și Claudiu Iacobescu au fost trimiți în judecată de DNA în 2014, iar dosarul se află pe fond la Tribunalul Constanța.
La începutul lunii februarie 2022, procurorii DNA Constanța au solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare, întemeiată pe dispozițiile art. 267 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (T.F.U.E), urmând ca instanța europeană să răspundă la niște întrebări, legate de deciciza din mai 2022 a CCR.
DNA Constanța a precizat: ”Înlăturarea termenului special de prescripţie, ca urmare a Deciziei nr. ###/2022 a C.C.R. este de natură să creeze un risc sistemic de impunitate la nivel naţional şi nu doar pentru infracţiunile de corupţie şi spălarea banilor, ci a tuturor infracţiunilor cu excepţia celor imprescriptibile. Procedurile penale referitoare la infracţiunile de corupţie, precum cea în cauză, implică anchete complexe şi greoaie, mai ales datorită faptului că organele judiciare sunt sesizate după mulţi ani de la data săvârşirii unor asemenea fapte. Durata procedurii în faţa tuturor instanţelor este de aşa natură, în acest tip de cauze, încât impunitatea de fapt nu ar constitui în ####### un caz excepţional, ci regula . Menţionăm că această înlăturare a termenului special de prescripţie nu reprezintă voinţa legiuitorului constituant sau delegat (de altfel legiuitorul delegat a acţionat imediat după pronunţarea deciziei C.C.R. şi anterior publicării ei), ci ar putea fi o consecinţa a Deciziei C.C.R., instituţie situată în afara sistemului judiciar, ai cărei membrii sunt numiţi în proporţie de 2/3 de puterea legislativă şi 1/3 de preşedintele ţării”.
La data de 15 februarie 2023, Tribunalul Constanța a decis: ”Respinge cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene formulată de reprezentantul Ministerului Public-PÎCCJ-DNA-ST Constanța, ca inadmisibilă (…) Dispune continuarea cercetării judecătorești”. Decizia nu este definitivă.
Date din dosarul cu un prejudiciu de 3.211.048,18 lei
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA Constanța, în cursul anului 2012, inculpații Ionescu Răzvan Alexandru, Iacobescu Adrian și Iacobescu Claudiu, au constituit un grup infracțional organizat cu scopul comiterii mai multor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar și de înșelăciune, grupare la care au aderat ulterior și ceilalți doi inculpați: Mihai Ionuț Valentin respectiv Vrânceanu Marian. Gruparea a fost condusă de către inculpatul Ionescu Răzvan Alexandru care, în virtutea funcției sale, deținea informațiile privind suprafețele de teren pentru care se puteau solicita subvenții, în sensul că nu fuseseră introduse la plată. Inculpații Iacobescu Adrian și Iacobescu Claudiu aveau sarcina de a racola persoane cu statut social modest care să fie folosite pentru formularea cererilor unice de plată, de a falsifica adeverințele din care să rezulte că aceste persoane exploatau teren în județul Constanța, dar și de a retrage sumele de bani plătite în contul acestora.
În realitate, presupușii fermieri erau persoane fără adăpost, provenite din centrele de plasament, racolate și folosite de funcționarul respectiv numai pentru a obține ilegal fonduri, pe baza unor documente falsificate, în numele persoanelor respective, acte ce atestau că aceștia dețineau și lucrau terenuri agricole.
De asemenea, inculpatul Ionescu Răzvan Alexandru afla datele când în conturile falșilor fermieri erau virate subvențiile de la bugetul de stat și comunica aceste aspecte coinculpaților Iacobescu Adrian și Iacobescu Claudiu, pentru ca aceștia să poată retrage în numerar sumele respective.
Inculpatului Ionescu Răzvan Alexandru îi revenea și sarcina de a completa cererile și celelalte formulare necesare obținerii subvențiilor de la bugetul UE și de la bugetul național.
Mai mult, acesta avea sarcina de a împiedica descoperirea activității infracționale, prin folosirea unor adeverințe care să prevină efectuarea unor controale în teren ori prin completarea, în funcție de necesități unor formulare de modificare sau de retragere a suprafețelor ori de transfer a exploatației.
Toată această schemă elaborată a fost de natură să asigure succesul operațiunii frauduloase, păgubitoare pentru bugetul general al Uniunii Europene și pentru bugetul de stat, dar și să diminueze descoperirea ei și tragerea la răspundere penală a autorilor.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a comunicat, în cursul urmăririi penale, că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 3.211.048,18 lei (713.566,26 euro).
Inculpații au fost trimiși în judecată în 2014.
Menționăm că procurorii DNA au precizat că faptele din prezentul dosar ar fi prescrise de aproape un an de zile, în condițiile deciziei din mai 2022.
Liliana BELCIUG
Exista dosare care implinesc termenul de prescriptie (8 ani in cazul avut in vedere) si sunt inca in cercetare penala, au fost trimise la tribunale care le-au trimis inapoi pt a fi revizuite. In cazul avut in vedere NU EXISTA NICI O PROBA. DIICOT trimite la DNA, care DNA trimite la PT. Intr-un astfel de caz ce vina are inculpatul care se stie nevinovat, stie ca nu sunt probe dar e tarat prin procuraturi si tribunale de 8 ani si pus sa-si plateasca avocati. De ce se plang procuraturile daca nu sunt in stare sa trimita un dosar in judecata intr-un an de zile, daca sunt probe? Astea sunt dosare fabricate.
Prescriptia este foarte buna si nu face altceva decat sa-i puna la treaba pe procurori si judecatori. Nu este admisibil ca un proces banal sa dureze ani de zile. Dar procurorii si judecatorii iau o gramada de bani, salarii si pensii nesimtite si nu rezolva nimic. Din cauza lipsei lor de profesionalism s-a dus de rapa Romania.