Primăria Constanța a publicat proiectul de hotărâre privind aprobarea proiectului „Elaborare Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (PAEDC) al municipiului Constanța“, ce s-a derulat pe parcursul anului 2023 și are în vedere actualizarea viziunii strategice a Municipalității Constanța în legătură cu abordarea problematicii schimbărilor climatice la nivel local. Constănțenii își pot exprima opinia vizavi de acest plan.
Proiectul supus dezbaterii publice poate fi consultat pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Constanța, la adresa www.primaria-constanta.ro, în secțiunea „De Interes Public / Transparență Decizională pe Legea 52/2003 / Informare și consultare publică“, începând cu data de 23.01.2024.
Astfel, în intervalul 23.01.2024 – 5.03.2024, se pot trimite propuneri, sugestii sau opinii cu valoare de recomandare, privind proiectul de hotărâre supus dezbaterii publice, prin: e-mail, pe adresa programe.proiecte@primaria-constanta.ro, poștă, pe adresa Primăriei Municipiului Constanța, B-dul Tomis nr. 51 sau pot fi depuse la Centrul de informare pentru cetățeni – incinta City Park Mall.
Planul pentru energie durabilă și climă al municipiului Constanța se dezvoltă având în vedere o viziune pe termen mediu și lung, cu obiective pentru anii 2030, respectiv 2050, care să definească evoluția viitoare a comunității și țintele spre care va fi orientat întregul proces de planificare. Acesta concordă cu orientările la nivel european și național, și ține seama de țintele asumate de România.
„Planul va contribui la dezvoltarea durabilă a municipiului Constanța, prin decuplarea creșterii economice de consumul de energie, diminuarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră, în scopul atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și augmentarea rezilienței comunității față de efectele schimbărilor climatice“, se arată în documentații.
Obiectivele propuse în legătură cu atenuarea schimbărilor climatice sunt:
- pe termen mediu, orizontul anului 2030, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55%, față de anul de referință;
- pe termen lung (2050), atingerea neutralității climatice pe teritoriul municipiului Constanța.
Obiectivele propuse în legătură cu adaptarea la efectele schimbărilor climatice sunt:
- prevenirea apariției hazardurilor climatice;
- îmbunătățirea rezilienței comunității.
Direcții strategice privind atenuarea schimbărilor climatice
Noua directivă revizuită privind performanța energetică în clădiri prevede implementarea cerințelor pentru clădiri „Zero Emisii“ (ZEB), ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari oportunități de a crește economia de energie și de a diminua emisiile de gaze cu efect de seră, dar și un efort considerabil pentru autoritatea locală. O clădire ZEB are un consum de energie foarte scăzut sau aproape zero, fiind integral acoperit din surse regenerabile, inclusiv energie regenerabilă produsă local.
„Reabilitarea clădirilor existente și înlocuirea vechilor sisteme consumatoare de energie este, adesea, considerată una dintre cele mai valoroase strategii pentru a realiza economii mari de energie, deoarece peste 40 % din stocul de clădiri este format din clădiri cu peste 50 de ani vechime, care arată un potențial imens de îmbunătățire. Cea mai obișnuită strategie pentru reabilitarea energetică constă în minimizarea pierderilor termice prin anvelopă, dar este de dorit ca măsurile să nu se oprească numai la anvelopare, ci să ia în considerare și aportul de energie pentru încălzirea și răcirea locuințelor utilizând surse regenerabile. Încurajarea modernizării clădirilor în sectorul rezidențial este, în general, mai dificilă decât în alte sectoare, din cauza regimului juridic al clădirilor, însă autoritățile locale ar putea oferi stimulente și subvenții pentru a impulsiona implementarea măsurilor adecvate“, scrie în plan.
Sectorul transport
Autoritățile locale au o serie de opțiuni pentru a încuraja achiziționarea și utilizarea vehiculelor electrice, care pot începe cu un dialog activ cu părțile interesate, cum ar fi furnizorii de energie electrică sau operatorii de parcări. De asemenea, pot recurge și la alte măsuri, precum introducerea parcării cu preț redus sau gratuite pentru vehiculele electrice, construirea de stații de încărcare în localitate, în zonele des tranzitate, dar și la înlocuirea flotei proprii cu autovehicule electrice.
În sectorul transport, măsurile propuse se pot încadra în: înlocuirea treptată a flotei auto municipale cu autovehicule mai performante și cu emisii mai scăzute; dezvoltarea unei infrastructuri dedicate deplasărilor cu mijloace nepoluante într-un concept unitar și coerent, precum și a transportului intermodal; amenajarea unui sistem de parcări pentru biciclete; repararea, modernizarea și iluminarea corespunzătoare a trotuarelor și repararea și modernizarea străzilor de interes local.
Planul de atenuare a schimbărilor climatice
Planul de atenuare a schimbărilor climatice pentru municipiul Constanța urmărește metodologia dezvoltată pentru Convenția Primarilor, ținând cont de condițiile locale de dezvoltare, contextul socio-economic, sursele de finanțare potențiale dedicate diferitelor domenii de politică publică. Prioritizarea măsurilor din plan are în vedere îndeplinirea obiectivelor intermediare de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, echivalent cu 55%, până în 2030, tinzând spre neutralitatea de carbon a teritoriului până în anul 2050.
La nivel local au fost identificate unele măsuri, considerate prioritare:
- armonizarea măsurilor din plan cu celelalte strategii și planuri dezvoltate la nivel local și regional;
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate consumului de energie și combustibili la nivelul municipiului;
- decarbonizarea sectorului transport (investiții axate pe reducerea poluării generate de traficul rutier);
- decarbonizarea sectorului rezidențial (anvelopare imobile, stimulare programe SRE, contorizare inteligentă);
- decarbonizarea sectorului terțiar (stimularea în acest scop a agenților economici și a altor organizații);
- reducerea consumurilor de energie din sectoarele municipale (cel mai bun raport LEI/MWh economisit);
- combaterea fenomenului de sărăcie energetică (identificarea și sprijinirea consumatorilor vulnerabili).
Adaptarea la schimbările climatice
Orașele sunt construite să dăinuiască peste secole, drept consecință, structura fizică a infrastructurii și a clădirilor existente limitează opțiunile atât pentru adaptarea la nevoile actuale, cât și la schimbările viitoare, în special dacă există și restricții cu privire la păstrarea patrimoniului istoric și/sau cultural.
Municipalitățile ar trebui să conștientizeze faptul că alegerile lor în legătură cu măsurile de adaptare le pot limita opțiunile, care pot fi eficiente pe termen scurt, dar care se pot dovedi a fi foarte costisitoare pe termen lung. Diminuarea continuă a riscurilor impune măsuri tehnice de întreținere și creșterea nivelurilor de siguranță, conducând către costuri tot mai ridicate, chiar disproporționate. Astfel, se pot bloca în situații dificil de gestionat, în cele din urmă.
„Pentru îndeplinirea obiectivelor, serviciile municipale și sistemele urbane trebuie să ia în considerare efectele schimbărilor climatice (adaptare) și contribuția lor la schimbările climatice (atenuare). Este valabil și în cazul rezilienței urbane (de exemplu, abilitatea orașelor de a face față crizelor) și sustenabilității urbane (de exemplu, dezvoltarea urbană care respectă limitele actuale ale planetei și oportunitățile pentru generațiile viitoare, îmbunătățind calitatea vieții locuitorilor). Administratorii orașelor trebuie nu numai să încorporeze adaptarea (la) și atenuarea schimbărilor climatice în planificarea urbană și în dezvoltarea infrastructurii, dar să le și integreze cu dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea rezilienței. Nu se poate imagina dezvoltarea durabilă pe termen lung fără luarea în considerare a efectelor schimbărilor climatice“, mai scrie în document.
Documentul poate fi consultat AICI.
Mihaela GIUGLEA
