Pandemia de COVID-19 a adus motive suplimentare de stres pentru toţi oamenii. Stresul a fost corelat cu apariţia multor afecțiuni. Mulţi medici susţin că peste 50% din toate bolile pe care le tratează îşi au originea în tulburări legate de stres. Nu există organ sau sistem din corpul nostru care să nu fie afectat de stres. Principalele organe țintă ale stresului sunt sistemul nervos și sistemul endocrin. Stresul cronic poate ucide.
Ce înseamnă şi ce facem cu stresul din perspectiva unui specialist? Vă invit sa urmăriți discuţia mea cu dr. Loti Popescu, coordonator judeţean al Biroului de Programe şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică din Constanța, pe această temă. În cadrul acestei discuții am identificat cele mai obişnuite simptome şi cauze, apoi am prezentat câteva metode de combatere a acestuia.
Din cauza stilului de viaţă stresant, răspunsul la stres este activat de nenumărate ori în cazul celor mai multe persoane, iar corpul nu mai are şansa de a reveni la normal, rezultând o stare de stres cronic. Nivelul crescut al cortizolului în sânge are anumite efecte negative, precum: tulburarea performanţei cognitive, probleme tiroidiene, hiperglicemia, scăderea densităţii osoase, creşterea tensiunii arteriale, scăderea imunităţii.
Dr. Loti Popescu este vocea din spatele podcastului – antrenorul tău pentru o viață de succes, speaker motivațional și antrenor individual și de grup pentru evoluție personală și profesională, autoare de cărți, medic primar Medicină Generală/Medicină de Familie, Master European în promovarea sănătății și educației pentru sănătate, ghidează părinții în relațiile cu copiii lor, dar și cuplurile în găsirea pârghiilor pentru relații împlinite și fericite și, după cum veți auzi în episodul de astăzi, o prezență tare plăcută.
Reporter: Care sunt cauzele stresului?
Dr. Loti Popescu: Ar fi important de spus ceva ce mi-a atras atenţia citind o remarcă a lui John Lenoon, care spunea “Viaţa este ceea ce ni se întâmplă în timp ce noi ne facem alte planuri”. Este definiţia mea favorită pentru stres. Apoi au existat tot felul de definiţii în scop didactic de-a lungul timpului. Hans Selye, unul dintre figurile remarcabile ale lumii, care s-a ocupat de stres, endrocrinolog canadian, spune că “stresul este de fapt reacţia noastră adaptativă la ceea ce ni se întâmplă în fiecare zi”. Eu obişnuiesc să spun că stresul apare din cauza timpului, din cauza oamenilor şi din cauza naturii noastre. Cred că am integrat astfel stresul vorbind generic despre cauze. Cauzele sunt foarte multe. Ele au fost asimilate unei scale. Scala Holmes cuprinde evenimente majore din viaţă, care sunt surse de stres. Aş enumera problemele la locul de muncă, retragerea la pensie, lipsa timpului, lipsa banilor, pierderea unei persoane dragi, probleme în familie, probleme de sănătate, schimbarea locuinţei, relaţiile, căsătoriile, despărţirile, accidentele, evenimentele nefericite, boli care pun viaţa în pericol, situaţii în care o persoană îngrijeşte o persoană apropiată care suferă de o boală cronic. De exemplu, Boala Alzheimer. Se ştie că problemele legate de stres apar foarte adesea la aparţinătorii bolnavilor de Alzheimer. De asemenea, practicarea unei meserii periculoase înseamnă mult stres. Dezechilibrul dintre viaţa personală şi viaţa profesională. Pierderea unei sarcini, apariţia unei sarcini. Sarcina în sine şi apariţia copilului. Timpul care se scurge în traficul aglomerat. Problemele cu vecinii. Zgomotele, aglomeraţia, poluarea. Nesiguranţa. Iată foarte multe motive de stres. Se ştie că stresul poate să fie acut şi cronic. Se ştie că vorbim despre eustres şi despre distres. Eustresul este ceea ce numim stresul normal. Particula de compunere “eu” vorbeşte despre normalitate. Particula de compunere “dis” vorbeşte despre tulburare. Prin urmare, stresul numit eustres înseamnă de fapt mobilizarea organismului nostru pentru a face faţă diferitelor situaţii. Organizarea unor evenimente, plecarea în concediu, organizarea unei mese festive. Lucruri plăcute pentru noi. Ele tot au un potențial stresor, dar în cadrul unei normalităţi. Tot ce am enumerat aici face parte din categoria distres. Noi când vorbim despre stres despre asemenea evenimente vorbim. Aş vrea să vorbesc un pic despre pandemia aceasta de COVID-19, care a adus motive suplimentare de stres pentru toţi oamenii. Este vorba despre teama cu privire la propria sănătate, teamă pe care am resimţit-o cu toţii din păcate. Sănătatea proprie, sănătatea celor dragi. Teama nu numai pentru sănătate, ci şi teama pentru viaţa însăşi. Teama cauzată de nesiguranţa financiară, modificări ale obiceiurilor de somn. Foarte multă lume a trebuit să stea în casă din cauza restricţilor şi nu a făcut mişcare, nu a ieşit la aer şi asta a dus la tulburarea somnului. De asemenea, tulburările de alimentaţie din această perioadă şi modificarea modului în care s-a lucrat. Iată că putem să vorbim despre situaţia pe care am parcurs-o noi în anul care a trecut şi care încă persistă.
Rep.: Care sunt simptomele care ne anunţă că stresul ne îmbolnăveşte?
Dr. Loti Popescu: Sigur că există multe manifestări clinice. Unele care se văd –semnele şi simptomele – cele care nu se văd, dar pe care omul le simte. Aceste manifestări clinice pot să apară în timp, progresiv. Apariţia lor poate să fie un semnal de alarmă şi să ne ducă pe noi cu gândul că suntem într-o situaţie de stres, la început acut, care dacă riscă să devină cronic pot să apară mai departe boli cronice. Aceste manifestări clinice merg de la durerile de cap la oboseala persistentă, muşchi încordaţi, durerile de spate. Foarte adesea auzim şi chiar şi pe noi ne doare spatele şi nu ştim pe seama cui să punem aceste dureri de spate. Ele apar ca urmare a încordărilor de peste zi, urmare a stresului. Apare, de asemenea, ca manifestare de stres, scăderea libidoului în cazurile de stres prelungit. Iritaţiile la nivelul pielii, infecţii, ameţeală, apariţia unor carii. Stomatologii le numesc cariile mici. Somnolenţă sau insomnie, confuzie, îngrijorare, o stare de anxietate, furie şi manifestări fizice: constipaţie, diaree, transpiraţie. Sunt foarte versatile, să zic aşa, aceste manifestări de stres. Dacă nu le urmărim cu atenţie, nu le observăm, nu avem cum să le gestionăm. Stresul prelungit riscă să dea boli cronice.
Rep.: Care sunt cele mai frecvente boli cauzate de stres?
Dr. Loti Popescu: Dacă vorbim despre bolile cauzate de stres ar trebui să vorbim despre hormonii de stres. Aş menţiona cortizolul. Acesta este numit hormonul stresului, fără să uităm adrenalina şi nonadrenalina. Vorbim, aşadar, despre glandele suprarenale care gestionează stresul. La ele ajunge ultima comandă de la nivelul hipotalamusului. Hipotalamusul secretă un hormon. Comanda ajunge la regina glandelor endocrine, la hipofiză. Ea secretă un hormon care ajunge la glandele suprarenale. Glandele suprarenale secretă cortizolul – hormonul stresului. De aceea, nivelul ridicat de cortizol, determinat de stresul cronic, a fost asociat cu foarte multe boli, cu foarte multe tulburări. Toate acestea asociate dau boli cronice. Creşterea poftei de mâncare şi pofta pentru anumite alimente, creşterea grăsimii din organism, scăderea masei musculare, scăderea densităţii oaselor, creşterea stării de nelinişte, creşterea stării de depresie, labilitatea psihică în sensul furiei sau iritabilităţii, disfuncţiile sexuale, slăbirea sistemului imunitar, accentuarea simptomelor premenstruale, accentuarea simptomelor de menopauză, cum sunt bufeurile şi transpiraţiile nocturne, toate acestea sunt tulburări şi dezordini cauzate de nivelul ridicat de cortizol. Cortizolul nu este o substanţă toxică sută la sută, ci este şi o substanţă care ne ajută foarte mult. În foarte multe cazuri, excesul de cortizol devine foarte dăunător organismului. În multe privinţe, cortizolul are în organism un rol important. Aș putea să-l compar cu cel al colesterolului sau insulinei, pentru că un organism care funcţionează bine are nevoie de cantități mici din toate aceste substanțe. Insulina este necesară pentru a controla nivelul zahărului în sânge, colesterolul pentru metabolismul steroizilor, iar cortizolul – acesta despre care vorbim – este necesar pentru refacerea rezervelor de energie după perioadele de stres. Dacă perioada de stres persistă, acesta este lucrul cel mai important, atunci apare și o epuizare a secreției de cortizol. Atunci vorbim despre oboseala suprarenalelor, despre oboseala aceea accentuată care riscă să dea boli cronice sau deces, dacă organismul nu știe să se recupereze. Aceste efecte metabolice produse de cortizol așa cum ați văzut sunt foarte multe și ele pot să dea și obezitate și afecțiuni cardiovasculare și hipertensiune, cancere, depresii, stări anxioase puternice, atacuri de panică, diabet, Alzheimer, osteoporoză, probleme legate de scăderea libidoului. De asemenea, foarte frecvente răceli și gripe și infecții la nivelul sistemului respirator, precum și afectarea capacității de concentrare și diminuarea atenției. Cred că această enumerare nu a reușit să le cuprindă pe toate. Nu există organ sau sistem din corpul nostru care să nu fie afectat de stres. Principalele organe țintă ale stresului sunt sistemul nervos și sistemul endocrin. Prin interacțiunea dintre acestea două în sensul că sistemul nervos comandă sistemul endocrin, iar sistemul endocrin comandă toate organele interne. Prin urmare suferă sistemul reproducător, sistemul musculo-articular, sistemul urinar, sistemul respirator, digestiv, imunitar, cardiovascular și sper că nu am uitat să enumăr nimic. Este bine de știut că indiferent câte cuvinte vom folosi pentru a vorbi despre efectele stresului trebuie să reținem că stresul nu lasă nimic nelovit din corpul nostru. Absolut nimic. Este foarte adevărat că stresul cronic poate ucide.
Cum putem să combatem stresul și care sunt strategiile de adaptare la stres și soluțiile împotriva factorilor stresori? Detalii în PODCAST.
Puteți descărca podcastul în format mp3 de aici:
În așteptarea celui de-al doilea episod al podcastului FOCUSați pe sănătate, puteți asculta primul episod despre stres și cortizol. Pe viitor, vom explora teme precum somnul și insomniile, boala Alzheimer, dar și alte subiecte de interes.
Alexandra VASILE
Citește și:
