Dragoş Săvulescu (45 de ani), condamnat anul trecut la 5 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale din Constanţa, s-a predat în Italia, la Napoli. El urmează să fie extrădat în România, după îndeplinirea formalităţilor în acest sens.
Fostul acţionar al clubului Dinamo era dat în urmărire internaţională după ce a părăsit ţara la aflarea sentinţei în februarie 2019. Săvulescu a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu, făcând parte, după cum au precizat procurorii de caz, dintr-un grup infracţional organizat care a prejudiciat statul român cu 112 milioane de euro într-un dosar referitor la retrocedarea de plaje şi faleze în Constanţa şi Mamaia.
În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi definitiv fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, care a primit 9 ani de închisoare, Nicuşor Constantinescu – 5 ani de închisoare, Cristi Borcea – 5 ani, Racu Constantin – 6 ani și 10 luni, Ramona Dospinescu – 7 ani și 6 luni (ultimii doi angajaţi ai Primăriei Constanţa, pe posturi de conducere) şi alţii.
În afară de legătura cu Dinamo, Emil Dragoş Săvulescu este cunoscut şi pentru că şi-a încercat talentele actoriceşti, dar şi pentru că a fost iubitul Mădălinei Ghenea, iar de curând s-a însurat cu fosta Miss Albania, Angela Martini. A făcut bani din tranzacții imobiliare, după cum declara, în urmă cu câţiva ani, chiar Săvulescu.
Motivarea instanţei în Dosarul Retrocedărilor
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au motivat decizia în Dosarul Retrocedărilor făcând referire la faptul că “au constatat existenţa, la nivelul Primăriei municipiului Constanţa, a unei asocieri în vederea comiterii unor infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual”, iar capii rețelei erau chiar fostul primar, Radu Mazăre, Racu și Dospinescu. Cu toții, inclusiv notarii care au luat parte la ilegalitățile comise de către aceștia, știau că întreprind acțiuni ilegale, însă nu au ținut cont de acest aspect.
Totodată, în motivare se mai arată că „inculpaţii au tergiversat cursul cercetării judecătoreşti, dosarul fiind înregistrat în octombrie 2008 pe rolul instanţei de judecată, iar depăşirea termenului rezonabil nu poate diminua răspunderea penală, având în vedere că această depăşire a fost provocată de către inculpaţi. Conduitele de nesinceritate adoptate de către inculpaţi în cursul procesului penal au depăşit limitele unor apărări de fond, aceştia ameninţând organul de urmărire penală şi intenţionând, prin săvârşirea unor fapte de corupţie, înlăturarea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cursul urmăririi penale şi administrat în mod legal ca mijloc de probă. Mai mult, toţi cei implicaţi locuiau în Constanţa, astfel încât erau familiarizaţi cu amplasamentele terenurilor în discuţie, cu atât mai mult cu cât în cvasitotalitatea cazurilor acestea erau situate pe marile bulevarde, iar nu pe străzi lăturalnice”.
De asemenea, documentul mai atestă faptul că, în timpul procesul, Radu Mazăre a adus amenințări la adresa procurorului de caz, dar și a altui inculpat din dosar.
Magistrații Curții Supreme vorbesc de constituirea unei asocieri, a unui grup organizat în vederea desfășurării tuturor acțiunilor care au condus la prejudicierea municipiului Constanța. „Sumele derizorii plătite pentru terenurile cumpărate, precum şi încheierea de antecontracte pentru anumite suprafeţe de teren impuse aşa-zisului promitent vânzător, demonstrează interesul preexistent al grupării infracţionale de a intra în stăpânirea unor terenuri din municipiul Constanţa şi de a devaliza astfel patrimoniul acestuia, prin deturnarea în favoarea unor terţi a măsurilor reparatorii prevăzute de lege în favoarea foştilor proprietari şi a moştenitorilor acestora”, se arată în motivare. ”În cauză nu se poate reţine doar săvârşirea mai multor acte materiale ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual, ci în realitate acestea au fost scopul unei grupări cu caracter organizat, care a acţionat în baza unui plan şi a presupus o repartizare a atribuţiilor, împrejurări care caracterizează o pluralitate constituită, iar nu una ocazională. Rolul cel mai important în cadrul acestei asocieri l-au avut inculpaţii P.,( n.red. Radu Mazăre) primar al municipiului Constanţa şi emitent al dispoziţiilor ce reprezentau dovada dreptului de proprietate pentru terenurile atribuite, S. şi L., membri ai Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001 şi directori ai unor direcţii implicate în mod direct în procedurile prevăzute de lege (cea a Administraţiei Publice Locale şi cea a Patrimoniului), care au semnat mai multe înscrisuri utilizate în procesul de soluţionare a notificărilor şi s-au aflat în legătură directă cu reprezentanţii notificatorilor, cesionarii de drepturi litigioase, dar şi cu evaluatorul terenurilor atribuite”, mai este specificat în documentul ÎCCJ.
De asemenea, membrii asocierii au beneficiat de sprijinul evaluatorului Alin Horaţiu Dima care într-o perioadă foarte scurtă de timp întocmea rapoarte de evaluare pentru terenurile ce urmau a fi atribuite. În fapt, o parte din terenuri erau subevaluate, astfel încât aceste rapoarte serveau ca temei pentru atribuirea de către primar, pe baza referatului Comisiei, ca măsuri reparatorii, a mai multor terenuri decât cele care s-ar fi cuvenit în condiţiile unei evaluări corecte.
În privinţa beneficiarilor imediaţi, fie că era vorba despre notificatori (prin mandatari), fie de cesionari, aceştia acceptau oferta de terenuri, inclusiv cele subevaluate, acţionând astfel în cunoştinţă de cauză şi în consonanţă cu membrii asocierii, în sensul devalizării patrimoniului municipiului Constanţa. Deşi soluţionarea notificărilor nu presupunea, în toate cazurile, şi întocmirea unor acte notariale, gruparea infracţională a primit şi sprijinul unor notari publici care au încheiat acte cu nerespectarea legii.
Despre notarii publici inculpați în dosar și condamnați fiecare la câte doi ani cu suspendare, Cristina Budei, Ruxandra Luminița Darie și Aurel Jean Andrei, magistrații ÎCCJ spun că au redactat şi autentificat acte false, pe care ulterior le-au folosit pentru întocmirea altora, ajutându-i astfel pe cesionari să intre în stăpânirea terenurilor, în condiţiile în care actele astfel încheiate au fost folosite în procedurile derulate de Comisie şi primar. Astfel, cei trei notari au sprijinit gruparea infracţională constituită la nivelul Primăriei municipiului Constanţa. Modalitatea în care toţi inculpaţii au acţionat denotă faptul că aceştia au ştiut că la nivelul Primăriei municipiului Constanţa există o grupare cu caracter infracţional, pe care în deplină cunoştinţă de cauză au sprijinit-o. În plus, în unele cazuri, cesionarii cunoşteau informaţii pe care nu le puteau afla decât prin accesul la documente interne ale Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001, în condiţiile în care aceleaşi informaţii nu fuseseră comunicate notificatorilor, aspect care dovedeşte de asemenea legătura stabilită între inculpaţii care au iniţiat şi constituit gruparea infracţională şi cei care au sprijinit-o, dar au şi beneficiat de pe urma acesteia. Tot astfel, în cazul notarilor publici, fiind vorba despre specialişti în domeniul dreptului, aceştia au fost pe deplin conştienţi că au încheiat acte cu încălcarea legii.
