Expoziția temporară „Istoria bancnotei de 20 de lei“ este găzduită de Sucursala regională Constanța a Băncii Naționale a României până în luna decembrie a acestui an. Această expoziție va fi deschisă publicului larg cu ocazia „Zilelor Porților Deschise“, organizate în perioada 18-19 aprilie 2024. Apoi grupurile de elevi și profesorii însoțitori o pot vedea cu ocazia activităților de educație financiară care se vor desfășura la sediul sucursalei noastre.
Povestea bancnotei de 20 de lei este prezentată pe 10 panouri expoziționale așezate pe șevalete și urmărește emisiunile cupiurii de 20 lei de-a lungul timpului. Piesa centrală este un panou luminos pe care este reprodusă bancnota de 20 de lei din 2021 cu Ecaterina Teodoroiu, prima cu personaj feminin. De asemenea, în două vitrine sunt expuse proiecte, machete și specimene de bancnote cu valoarea nominală de 20 lei care au circulat între anii 1877 – 2021.
Panou 1 – BILETELE IPOTECARE – PRIMII BANI ROMÂNEȘTI DE HÂRTIE
Biletele ipotecare au fost emise pentru asigurarea numerarului necesar în vederea finanțării cheltuielilor generate de desfășurarea Războiului de Independență. Legea votată de Parlament la 9/17 iunie 1877 stabilea că emisiunea biletelor ipotecare, în valoare de maximum 30 milioane de lei, urma să fie garantată până la retragerea lor din circulație, de o ipotecă asupra unor bunuri imobile ale statului. De asemenea, era prevăzut faptul că emisiunea cupiurilor de 5, 10, 20, 50, 100 și 500 lei, trebuia realizată, „în aceleași condiții ca și biletele de bancă“. Designul final al biletelor ipotecare a fost realizat de Alfred Bramtot şi Georges Duval, artiști care lucrau deja cu Banca Franței, fiind inspirat de proiectele transmise de pictorul Nicolae Grigorescu. Tipărirea a fost, la rândul ei, încredințată atelierelor Băncii Franței. Din cauza dificultăților tehnice întâmpinate, biletele ipotecare au fost expediate la București abia începând cu mijlocul lunii martie 1878, când războiul ruso-româno-turc se încheiase deja. În final, au fost tipărite bilete ipotecare în valoare de 26,26 milioane lei, fiind utilizate pentru finanțarea construiri căii ferate Mărăşești-Buzău, înzestrarea armatei, precum și pentru decontarea cheltuielile bugetare curente. (1878-1879)
Panou 2 – BILETELE IPOTECARE – CU SUPRATIPAR BNR
Prin legea de înființare din 17/29 aprilie 1880, Banca Națională a României a fost abilitată să emită bancnote având valorile nominale de 20, 100 și 1.000 lei, existând și posibilitatea punerii în circulație a unor bancnote intermediare de 50 și 500 lei. Până la realizarea propriilor bancnote, BNR a pus pe piață bilete ipotecare supratipărite, având ca dată a emisiunii 9 septembrie 1880. Pentru a face față nevoilor imediate ale circulației, la 9/21 septembrie 1880, Consiliul General al BNR a aprobat, la propunerea lui Eugeniu Carada, supratipărirea biletelor ipotecare, care au fost astfel transformate în bancnote ale băncii.
Această operațiune i-a fost încredințată lui Emil Costinescu, primul director al Serviciului Fabricarea și Contabilitatea Biletelor. Până la finalul anului 1880, BNR a supratipărit bilete ipotecare în valoare de 10,12 milioane lei. Acestea au fost retrase progresiv, pe măsură ce Banca Națională a României a introdus in circulație bancnotele proprii, realizate în atelierul de imprimare de la București. (1880-1888)
Panoul 3 – ÎNCEPUTURILE IMPRIMĂRII DE BANCNOTE LA BNR
Prin legea de înființare din 17/29 aprilie 1880, Banca Națională a României a primit „dreptul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător“ care puteau fi preschimbate oricând „la biroul băncii, în aur sau în moneda națională de argint“.
Primele mașini de imprimat, achiziționate de Eugeniu Carada de Paris la sfârșitul anului 1880, au fost instalate în subsolul clădirii situată în bd. Colței (astăzi Ion C. Brătianu), colț cu strada Doamnei nr. 22, unde Banca Națională a României și-a desfășurat activitatea în primii săi zece ani.
Pentru dotarea Serviciului fabricarea și contabilitatea biletelor au fost cumpărate, printre altele, prese tipografice, o mașină pentru imprimarea semnăturilor pe bancnote, clișee, cerneluri, precum și aparatele necesare organizării unui mic atelier de galvanoplastie. (1880-1881)
Panou 4 – 20 LEI TIP I
Prima bancnotă cu valoarea nominală de 20 imprimată de BNR în atelierele Serviciului fabricarea și contabilitatea biletelor are ca dată de emisiune ziua de 19 ianuarie 1881. A fost pusă în circulație în aprilie 1881 și, timp de zece ani, a reprezentat bancnota cea mai utilizată în tranzacțiile cotidiene. Bancnota a fost concepută în atelierele Băncii Franţei, desenul fiind realizat de Georges Duval, iar gravura de Paul Dujardin.
Imprimată cu cerneală albastru-cobalt pe hârtie de ramie, bancnota avea ca elemente de siguranță două medalioane filigranate în care erau reproduse efigia împăratului Traian, respectiv valoarea nominală în cifre. În perioada 19 ianuarie 1881 – 31 august 1895 au fost imprimate 28 de emisiuni, purtând semnăturile guvernatorilor Ion I. Câmpineanu, Anton Carp și Theodor Rosetti. Bancnota a fost definitiv retrasă din circulație la 1 ianuarie 1902. (1881-1895)
Panou 5 – 20 LEI TIP II
În anul 1896 a fost introdus în circulație un nou tip al bancnotei de 20 lei, care reprezintă și o premieră în istoria numismaticii naționale prima bancnotă bicoloră. În epocă, această tehnică de tipărire reprezenta una dintre cele mai inovative măsuri de securizare bancnotelor împotriva falsificări, fiind utilizată de Banca Franței pentru prima dată, în anul 1888.
Designul noi bancnote de 20 lei II îl reproducea pe cel al biletului ipotecar de 100 lei, realizat, în anul 1877, la Banca Franței de Alfred Bramtot şi Georges Duval (desen) și Paul Dujardin (gravură). Culoarea dominantă continua să fie albastrul-cobalt, fiind introdusă și o nuanță de roșu drept culoare complementară. Într-unul din medalioanele filigranate a fost păstrată efigia împăratului Traian, în timp ce în cel de-al doilea fost introdusă efigia zeului comerțului, Mercur.
Între 14 martie 1896 și 28 august 1908 au fost tipărite 24 de emisiuni, purtând semnăturile guvernatorilor Anton Carp, Mihail C. Sutzu și Theodor Ștefănescu. Bancnota a fost definitiv retrasă din circulație la 1 ianuarie 1931. (1896-1908)
Panou 6 – 20 LEI TIP III
Creșterea volumului tranzacțiilor comerciale şi, în egală măsură, preocuparea pentru garantarea siguranței bancnotelor au determinat conducerea BNR, la 26 februarie 1909, să ia decizia introducerii unui nou tip al bancnotei de 20 de lei. S-a apelat din nou la serviciile artiștilor francezi (Georges Duval pentru desen şi Leon Henri Ruffé pentru gravură), imprimarea primelor emisiuni realizându-se la București. Ulterior, în condițiile desfășurării celor două războaie balcanice, tipărirea a fost realizată şi la imprimeriile Băncii Belgiei, respectiv Băncii Franței. Noua bancnotă avea patru medalioane filigranate, în cele din registrul superior fiind prezentă valoarea nominală în cifre, în timp ce în cele din registrul inferior au fost păstrate efigiile împăratului Traian, respectiv zeului comerțului, Mercur.
Între 26 februarie 1909 şi 31 ianuarie 1929 au fost realizate 36 de emisiuni, purtând semnăturile guvernatorilor Theodor Ştefănescu, Anton Carp, Ioan G. Bibicescu, Mihail Oromolou şi Dimitrie Burillianu. Bancnota a fost definitiv retrasă din circulație la 1 ianuarie 1931. (1909-1929)
Panou 7 – PRIMUL CONCURS PENTRU DESIGN DE BANCNOTE
După realizarea Marii Uniri și în condițiile pregătirii unificării monetare, Banca Națională a României a organizat la începutul anilor 1920, pentru prima oară în istoria sa, un concurs pentru realizarea bancnotelor României Mari, la care au fost invitați să participe câțiva dintre artiștii reprezentativi ai momentului: Camil Ressu, lon Theodorescu-Sion, Horațiu Dimitriu, Artur Verona. Iconografia proiectelor prezentate la concurs, cromatica aleasă și concepția arhitecturală a compozițiilor le plasează în linia tradiției clasice a artiștilor educați în spiritul școlii franceze de design de bancnote. Câștigătoare au fost declarate proiectele prezentate de Artur Verona, însă acestea nu au fost materializate ulterior în bancnote. (1920-1921)
Panou 8 – 20 LEI TIP RĂZBOI
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când materiile prime erau utilizate cu precădere în vederea susținerii acțiunilor militare, circulația monetară a avut de suferit în mod direct prin scăderea producției de monedă metalică. În aceste condiții, BNR a primit autorizația de a pune pe piață, în numele Ministerului Finanțelor, bilete de 1, 2, 5, 10, 20, 100 și 500 lei, menite a suplini nevoia de monedă. Existând experiența penuriei de monedă din timpul Primului Război Mondial, acest proces a fost demarat încă din anul 1940, astfel încât, în preajma intrării României în război (22 iunie 1941), erau deja tipărite bilete în valoare de 5,39 mld. lei.
Pentru designul bancnotei de 20 lei tip război a fost utilizat cel al bancnotei de 20 lei tip III. Pentru a se face o diferențiere netă față de emisiunea BNR retrasă din circulație în anul 1931, imprimarea a fost realizată de Serviciul fabricarea biletelor în nuanțe de verde. Pentru tipărire a fost utilizată, pe lângă hârtia cu patru medalioane filigranate a bancnotei de 20 lei tip III, şi hârtie cu filigran de tip BNR continuu. Cea mai mare parte a acestei emisiuni a fost imprimată pe hârtie fabricată la Letea Bacău. (1941-1944)
Panou 9 – 20 LEI TIP IV – MINISTERUL FINANȚELOR
În anul 1945, în contextul creșterii accelerate a inflației și al dezechilibrării raportului dintre volumul de monedă divizionară și cel al bancnotelor aflate în circulație, autoritățile au adus în discuție adaptarea circulației monedei mărunte la nevoile pieței. Lipsa metalului împiedica însă baterea de monedă, astfel încât a fost luată decizia de înlocuire a acesteia cu bilete emise de Ministerul Finanțelor. În acest context a fost pus în circulație, la 24 noiembrie 1945, biletul de 20 lei, având un plafon de emisiune fixat la 2 miliarde lei. Designul a fost realizat de Şerban Zainea, iar biletele au fost tipărite în atelierele Fabricii de Timbre, pe hârtie de timbre, semivelină, cu filigran continuu conținând cifra regală. Biletul a circulat până la stabilizarea monetară din 15 august 1947. (1945-1947)
Panou 10 – EMISIUNILE DE 20 LEI ale Ministerului Finanțelor
În urma realizării stabilizării monetare din 15 august 1947, în circulație a fost introdus un nou bilet emis de Ministerul Finanțelor, realizat de această dată după desenele lui Ary Murnu și tipărit, de asemenea, la Fabrica de Timbre. Cel mai probabil, iconografia biletului în care se făcea referire directă la latinitatea poporului a condus la înlocuirea sa din circulație, în anul 1950, cu un bilet pe care figura portretul unei țărănci, înfățișată de Şerban Zainea în maniera realismului socialist. Acesta a circulat între 22 august 1950 şi 28 ianuarie 1952 şi a fost retras cu ocazia reformei bănești. ( 1947-1952).
A.V.
Citește și:
