Clădiri monument, clădiri cu încărcătură istorică ce încă dăinuie, arhitecturi impresionante, amintiri… Să mergem agale, la pas mărunt pe strada Nicolae Titulescu, cunoscută ca fiind cea mai frumoasă strada istorică din municipiu, dar de ce? La tot pasul, de-o parte și de alta sunt așezate impunător clădiri momument. Ajunși la colț cu strada Dr. Ion Cantacuzino nu avem cum să nu observăm clădirea de o arhitectură impresionantă, Casa Embiricos. Această clădire a fost construită la Constanța în anul 1922 la cererea fraților Mihail și Leonidas Embiricos după ce ridicaseră deja la Brăila o casă la fel de impresionantă.

Cu trecerea anilor, casa a avut mai multe întrebuințări, printre care Palat al Navigației, dar până la a servi drept locuință celor fără adăpost, fiind un focar de infecție, nu a durat foarte mult. Lăsată paragină de mulți ani, neavând soarta “surorii” din Brăila, unde autoritățile locale au știut să o pună în valoare, transformând casa în Centru Cultural. Dar iată că în anul 2018 edilul municipiului anunța un proiect de amploare, un „Incubator de afaceri” în incinta imobilului Casa Embiricos.

„Mă bucur pentru momentul de astăzi. Este un proiect care pune la masă multe entități ce până acum au aplicat separat. Este de notorietate că pentru Casa Embiricos încercam să căutăm soluții de finanțare. În cele din urmă, după ce am văzut că nicăieri această clădire nu se încadra, am realizat acest proiect. Casa Navigației se pregătește ca în 2022 să aniverseze 100 de ani. Mi-aș dori ca acest moment să găsească o casă restaurată și plină de viață. Ne-am asumat aproape 47% dintre valoare de 3 milioane de euro”, declara Decebal Făgădău pe 1 iulie 2018, în momentul semnării contractului de finanțare pentru proiect. Valoarea proiectului este de 2,9 milioane euro-contribuția primăriei, 1,9 milioane de euro-Contribuția Camerei de Comerț și 100.000 euro-contribuția Zonei Metropolitane.

Dar cine altcineva decât directorul Muzeului de Artă și istoricul de artă Doina Păuleanu poate să relateze povestea fascinantă a casei fraților Embiricos? Ziarul Focus Press a vizitat-o din nou pe Doina Păuleanu pentru a ne introduce în minunata istorie a Zonei Peninsulare. „Casa Embiricos are o istorie interesantă pentru că cel care a construit-o are, la rândul său, o istorie legată de Balcani, de Grecia, de comerțul care se făcea atunci, de schimburile și amestecurile de populație care aveau loc în această zonă. Embiricos a venit inițial la Brăila și s-a simțit foarte bine acolo, și-a construit o casă elegantă care astăzi este muzeu, brăilenii au știut să o recondiționeze, ulterior și-a extins domeniul de activitate și a ajuns la Constanța. Aici a făcut prima cursă transatlantică, cursă care pleca de la Constanța și ajungea la New York. Asta se întâmpla imediat după primul Război Mondial și expresia acestei flotei, acestui negoț, este casa pe care Embiricos – erau doi frați – și-o fac pe strada Nicolae Titulescu. Este un edificiu reprezentativ chiar dacă spațiul care este afectat pe acea stradă este destul de strâmt. Edificiul ar fi avut nevoi, având în vedere proporțiile, monumentalitatea, dar și decorația pe care o prezintă, să fie văzut de departe, dominând spațiul din jur, așa, din păcate, poți să-l vezi doar ridicându-ți capul, dar îl vezi în toată spendoarea sa, este un edificiu de colț. Nu a durat foarte mult această stare de prosperitate, crizele economice existau și atunci, Casa Embiricos este atinsă de o asemenea criză și sunt nevoiți să vândă, unul dintre frați murise între timp, și apoi casa a avut mai multe întrebuințări, cei care au ocupat-o au folosit-o din ce în ce mai precar, nerespectând de fapt edificiul în sine, decorația sa, poziția pe care o are, pe cea mai frumoasă stradă din Constanța, spațiul extraordinar pe care îl domină, astfel încât această casă a ajuns aproape o ruină. Este păcat că este așa, pentru că nu avem multe clădiri de un asemenea nivel, este un edifiu de stil hibrid iar opulența sa și felul în care știau meșterii să construiască în acea perioadă ne induce sentimente de melancolie”, a povestit Doina Păuleanu.
Loredana MIHAI