Șase morminte au fost descoperite în zona Zorile, lângă cunoscutul mormânt pictat de tip hipogeu. Arheologii le-au găsit în timpul lucrărilor de descărcare arheologică necesară pentru demararea conservării, restaurării și protejării cavoului hipogeu.
La sfârșitul lunii aprilie, arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au demarat descărcarea arheologică a terenului de lângă Mormântul pictat de tip hipogeu din zona Zorile. Aceasta este necesară pentru a se putea începe lucrările de salvarea și punere în valoare a cavoului din secolul al IV-lea, descoperit în 1988.
În timpul săpăturilor, au fost găsite șase complexe funerare, unul la o mai mare adâncime, de 5m. Mormintele datează din secolele III – VI și sunt mai mult creștine.
„Am început să decapăm stratul vegetal și pe cel de derâmătură, ca să ajungem la stratul de pământ neumblat. Și am descoperit șase complexe funerare, unul la 5m. Sunt morminte de inhumație, din secolele III – VI, mai mult creștine, așa că au un inventar sarac, doar obiecte uzuale pentru morminte, nu ca cele romane. Sunt morminte în firidă“, ne-a explicat arheologul Constantin Chera, unul dintre cei care au descoperit și Mormântul pictat de tip hipogeu.
Acesta va fi, în sfârșit, conservat, restaurat și protejat, prin implementarea proiectului cu fonduri europene al Consiliului Județean Constanța, prin Programul Operațional Regional. Se va reconstitui pictura murală din interiorul mormântului, i se va refacere arhitectura și se va realiza o structură de protecție, care o să îl separe de mediul înconjurător și va asigura climatul necesar conservării acestuia. De asemenea, se vor construi un punct de informare și un corp anexă care vor găzdui instrumentele de prezentare și interpretare ale monumentului, inclusiv grupuri sanitare, lift pentru persoanele cu dizabilități locomotorii etc.
„Încă nu au început lucrările propriu-zise. Acolo este, practic, doar cercetarea arheologică, în momentul de față, deoarece s-a studiat doar Mormântul hipogeu până acum.
Vrem să construim o structură de protecție a mormântului, acesta nu va putea fi vizitat, nimeni nu va putea intra în el. Mai ales pentru că este un spațiu foarte îngust și se deteriorează. Oricum, fizic nu este posibil: are o intrare foarte îngustă și foarte mică.
În interiorul structurii de protecție vrem să organizăm un muzeu cu tematică funerară și o proiecție a mormântului la fața locului, pe un perete al acestei structuri. Se va putea viziona și interiorul mormântului, prin intermediul camerelor de luat vederi. Și vom avea și o replică a mormântului undeva la Muzeul de Istorie.
Ca să poți să torni fundația structurii de protecție, trebuie să faci descărcarea de sarcină arheologică și în timpul săpăturilor s-au mai găsit câteva morminte.
Sper să nu ne blocăm cu lucrările, pentru că este posibil ca arheologii să aibă nevoie de mai mult timp pentru studierea în amănunt a mormintelor descoperite recent.
Deci Proiectul Tehnic la Hipogeu încă nu este finalizat, este condiționat de cercetarea arheologică: așteptăm rezultatele descărcării arheologice, finalizăm Proiectul Tehnic și continuăm cu execuția de lucrări“, ne-a declarat Petre Enciu, unul dintre vicepreședinții Consiliului Județean Constanța.
Potrivit arheologilor, descoperirea celor șase complexe funerare nu va pune în pericol implementarea proiectului cu fonduri europene pentru salvarea Mormântului pictat de la Tomis. Acestea vor fi înregistrate, marcate, fotografiate, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța va prelua obiectele găsite, iar apoi va fi finalizată descărcarea arheologică.
Pictura Mormântului tip hipogeu, influențe păgâne și creștine
Mormântul pictat de la Tomis, de tip hipogeu, a fost descoperit în 25 februarie 1988, în timpul unor lucrări edilitare pe faleză, în zona Zorile. Acesta are un plan rectangular şi este prevăzut cu un mic culoar de acces (dromos).
Ceea ce oferă acestui lăcaș sepulcral o valoare deosebită este realizarea artistică a interiorului: peste tencuiala care acoperă în totalitate materialul de constructive, a fost pictată, în tehnica „a seco“, o amplă suită de reprezentări antropomorfe, zoomorfe şi fitomorfe.
Pictura murală din interior are influențe atât păgâne, cât și creștine. Pe latura de nord a cavoului este pictată scena centrală, a banchetului funerar: șapte personaje masculine, două dintre ele ținând în mâini vase rituale.
Pictura întregului cavou cu motive florale, arbori, animale, păsări, poate fi interpretată ca o evocare a paradisului. De aceeași simbolistică poate fi legată și imaginea celor patru porumbei și cea cu potârnichile care beau apă dintr-o cupă. Scena cu păunii afrontați care ciugulesc fructe dintr-un coș nu este străină de simbolistica paleocreștină, aceste păsări fiind simbolul învierii și al imortalității omului.
Austeritatea inventarului funerar este, de asemenea, un motiv pentru a-i considera pe cei înmormântați aici, paleocreștini.
În interiorul cavoului, aflat sub nivelul actual al solului, au fost depuse în sicrie de lemn corpurile a patru defuncți, la care se adaugă un schelet depus în stânga intrării și altul, de copil, depus într-o amforă spartă. Doar unul dintre defuncți a fost înmomântat cu obiecte personale. Înhumările au fost făcute succesiv.
Mormântul este datat în secolul al IV-lea, fiind o imagine remarcabilă a prosperității economice și a rafinamentului artistic, și spiritual la care s-a ridicat populația Scythiei Minor.
Valentin ISPAS
