Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit miercuri limite mai stricte pentru principalii poluanţi atmosferici, inclusiv particulele în suspensie care provoacă decesul prematur a şapte milioane de persoane în fiecare an, în special în ţările sărace, relatează AFP.
Este pentru prima oară din 2005 când OMS îşi actualizează liniile directoare la nivel global privind calitatea aerului. Cantitatea de informaţii care arată că poluarea aerului afectează diferite aspecte ale sănătăţii a crescut semnificativ de la acea dată. Acesta este motivul pentru care OMS şi-a redus aproape toate pragurile de referinţă, care se referă în principal la aşa-numiţii poluanţi clasici: particule în suspensie, ozon, dioxid de azot, dioxid de sulf şi monoxid de carbon.
Noile linii directoare nu sunt norme obligatorii din punct de vedere juridic, însă oferă ţărilor un cadru pentru a-şi proteja mai bine populaţiile. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a îndemnat „toate ţările şi pe toţi cei care luptă să protejeze mediul înconjurător să le folosească pentru a reduce suferinţa şi pentru a salva vieţi”. Potrivit OMS, nu mai puţin de şapte milioane de decese premature, în principal cauzate de boli netransmisibile, sunt atribuite efectelor combinate ale poluării atmosferice şi poluării aerului din interior.
„Poluarea aerului este o ameninţare pentru sănătate în toate ţările, însă afectează în principal populaţiile din ţările cu venituri mici şi medii”, a subliniat Tedros, deoarece ţările defavorizate se confruntă cu niveluri crescânde de poluare atmosferică, alimentate de urbanizarea la scară largă şi de dezvoltarea economică care se bazează în primul rând pe utilizarea combustibililor fosili.
Alături de schimbările climatice, poluarea aerului este, potrivit OMS, una dintre principalele ameninţări pentru sănătate. La copii, poluarea aerului ar putea împiedica dezvoltarea pulmonară, poate limita funcţia pulmonară, provoca infecţii respiratorii şi poate agrava astmul. La adulţi, cardiopatia ischemică şi accidentul vascular cerebral sunt cele mai frecvente cauze de deces prematur din cauza poluării aerului. Noile date, afirmă OMS, arată că poluarea aerului se poate afla şi la originea diabetului şi a bolilor neurodegenerative.
Cu toate acestea, în 2019, mai mult de 90% din populaţia lumii trăia în regiuni în care concentraţiile depăşeau pragurile de referinţă stabilite de OMS în 2005 privind expunerea prelungită la particulele fine PM2,5 (adică particule cu un diametru de cel mult 2,5 microni). OMS şi-a redus astfel la jumătate pragul de referinţă.
În 2019, cele mai ridicate concentraţii anuale de PM2,5 stabilite în funcţie de numărul de locuitori au fost înregistrate în Asia de Sud-Est şi în estul Mediteranei.
Aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni (la fel ca PM10), însă şi în fluxul sanguin. Particulele fine provin în principal din arderea combustibilului în diverse sectoare, în special în transporturi, energie, industrie şi agricultură.
A.V.
