Pe malul lacului Sinoe, în partea nordică a actualei peninsule Istria, s-a ridicat, în urmă cu peste 2.600 de ani, vestitul oraş, Histria, întemeiat de navigatorii şi negustorii greci, care s-au aşezat în ospitalierul golf de odinioară, cu scopul de a face comerţ cu băştinaşii geto-daci. Uleiul de măsline, vinurile, obiectele de podoabă greceşti erau schimbate pe grânele, miere, ceară de albine şi peşte. În Histria au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României, și anume emisiunea de monedă proprie în jurul anului 480/475 după Hristos.
Săpăturile arheologice, începute încă din 1914, au scos la iveală, o serie de monumente remarcabile, datând din diferite perioade din existenţa cetăţii. Pentru epoca greacă se remarcă „zona sacră”, cu templul lui Zeus şi templul Afroditei, precum şi resturile de locuire de pe platoul pe care se află aşezarea civilă. Din perioada romană imperială (sec. II – III d.Hr.) datează edificiile termale ale oraşului şi reţeaua stradală.
Histria este prima așezare urbană atestată documentar de pe teritoriul de azi al României. A fost fondată de greci veniți din anticul oraș Milet – până la jumătatea secolului al VI-lea î.Hr., înainte de invazia perșilor, Milet a fost considerat cel mai grandios și mai bogat dintre orașele Greciei.
În „Istoria naturală”, Pliniu cel Bătrân ne spune că grecii din Milet au întemeiat nu mai puțin de 90 de colonii. Una dintre acestea a fost Histria, pe malul Pontului Euxin (Póntos Áxeinos), așa cum numeau grecii Marea Neagră. Áxeinos, preluat din persană, înseamnă „întunecat, de culoare închisă”. Tradițional, grecii descriau Marea Neagră ca pe o „mare neospitalieră”. Superstițioși, tot ei au crezut că este de rău augur acest nume și l-au schimbat în eufemismul „Póntos Eúxeinos”, ceea ce înseamnă „mare primitoare”.
Cetatea cuprindea mai multe bazilici, temple şi nelipsitele băi romane. În prezent, singurii locuitori care se mai bucură de aceste vestigii istorice sunt şopârlele, şerpii de apă, broaştele ţestoase şi popândăii. Înainte de a vă îndrepta spre ieşire nu trebuie să rataţi cartierul Domus şi curtea cu coloane. De asemenea, săpăturile au oferit un bogat material arheologic, fragmente arheologice remarcabile care sunt expuse în muzeul cetăţii: sculpturi, reliefuri, materiale de construcţie, inscripţii, ceramică, sticlărie, obiecte din metal. Muzeul adăposteşte obiectele descoperite pe teritoriul cetăţii şi o colecţie interesantă de amfore. Peste tot în muzeu puteţi vedea fragmente din ce odată erau coloanele diferitelor clădiri, pietre pe care sunt sculptate diferite zeităţi greceşti şi romanice, numeroase opaiţe, vase reconstruite, bijuterii din os, instrumente folosite la diferite meşteşuguri.
Prin hotărârea nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, la punctul 2.14. a fost instituită Zona Istria-Sinoie, de 400 ha, amplasată în partea sud-vestică a rezervației, în extremitatea nord-estică a grindului Sacele, care cuprinde promontoriul constituit din șisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria și o porțiune din grindul Sacele, deoarece în zonă există o mare varietate de specii de păsări, precum califarul alb (Tadorna tadorna), rațe, gâște etc.
M.G
