Ministerul Sănătății a luat decizia organizării Grupului tehnic de lucru pentru gestionarea crizei umanitare a refugiaților din Ucraina. Conform legislației în vigoare, România asigură gratuit îngrijire medicală, diagnostic și tratament pentru toți cetățenii străini sau apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina, conform Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
Refugiații au dreptul să primească asistență medicală, în funcție de nevoi, inclusiv dreptul de a primi tratament pentru Tuberculoză (TB) și HIV/SIDA. De precizat că tuberculoza este o boală infecto-contagioasă cu incidență ridicată atât în Ucraina, cât și în România. Identificarea și tratarea persoanelor cu tuberculoză este prioritară, astfel încât să se prevină transmiterea TB în rândul altor persoane. În România, se asigură diagnostic și tratament gratuit, sub forma unei combinații de medicamente antituberculoase timp de minimum 6 luni. Tuberculoza este complet tratabilă, cu condiția urmării consecvente a tratamentului, până la finalizarea acestuia!
Astfel, de la începutul lunii martie a.c., s-a introdus supravegherea de tip sindromic în România, care vizează atât persoanele refugiate/în tranzit, care se află în taberele temporare de cazare și asistență umanitară sau în alte locații de cazare stabilite de comitetele județene pentru situații de urgență, cât și pentru populația generală.
„Echipele medicale care monitorizează starea de sănătate a refugiaților, în taberele temporare de cazare și asistență umanitară sau în alte locații de cazare stabilite de comitetele județene/al Municipiului București pentru situații de urgență, care depistează cazuri de boli transmisibile pe baza definițiilor de caz, vor îndruma toate cazurile suspecte respective, pentru evaluare și, după caz, internare, către cel mai apropiat spital de boli infecțioase/spital cu secție de boli infecțioase, apelând serviciul 112. Vor completa pentru fiecare caz depistat Fișa de triaj epidemiologic și vor raporta zilnic cazurile depistate, la Direcția de Sănătate Publică Județeană / a Municipiului București (DSP), până la ora 10.00, în format Excel, pe macheta corespunzătoare, furnizată de Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (INSP – CNSCBT). În plus, pentru bolile cu impact deosebit asupra sănătății publice, raportarea se va face telefonic, imediat, la DSP, conform HG 589/2007″, susțin reprezentanții Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
Definițiile de caz pentru sistemul de supraveghere de tip sindromic sunt următoarele:
1. Sindrom respirator acut: febră (minimum 38 grade Celsius) + tuse
2. Sindrom de tip difteric respirator/cu alte localizări: disfagie, febră (minimum 38 grade Celsius) , membrane aderente la nivelul amigdalelor, faringelui și/sau foselor nazale sau leziuni ulcerative cu localizare cutanată, otică, conjunctivală, genitală sau alte tipuri de leziuni ulcerative.
3. Sindrom eruptiv de tip rujeolic /rubeolic: febră (minimum 38 grade Celsius) și rash maculo-papular Și cel puțin una din următoarele trei: tuse, coriză, conjunctivită sau cel puțin unul din următoarele cinci: adenopatie cervicală, adenopatie suboccipitală, adenopatie post-auriculară, artralgie, artrită.
4. Sindrom neurologic acut: de tip meningeal: febră (minimum 38 grade Celsius) + redoare de ceafă – de tip paralizie acută flască (PAF): deficit motor cu debut brusc la persoane sub 15 ani sau la orice persoană de orice vârstă dacă se supectează poliomielita
5. Sindrom diareic acut: diaree apoasă cu deshidratare: minimum 3 scaune apoase/24 ore; diaree acută cu sânge: minimum 3 scaune cu sânge/24 ore
6. Sindrom icteric acut: icter cu sau fără febra (minimum 38 grade Celsius)
7. Sindrom de febră hemoragică acută: febră (minimum 38 grade Celsius) + hemoragii.
Aproape 40 de refugiaţi ucraineni, diagonisticaţi cu rujeolă
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii Adriana Pistol a anunţat, zilele trecute, că 38 de refugiați ucraineni veniţi în România au fost internaţi în unităţi medicale cu sindrom diareic acut şi au fost diagnosticate cazuri de rujeolă la ucraineni aflaţi în Bacău şi Satu Mare.
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Constanța este, în continuare, închis și doar Secția de HIV/SIDA, de la Centrul Medical Medeea, funcționează cu 25 de paturi, iar dacă vor exista cazuri de rujeolă (pojar) nu vor putea fi tratate în unitatea sanitară dedicată pentru bolile infecțioase.
„Rujeola este o boală contagioasă. Ar fi o situație dificilă pentru Constanța dacă vor exista cazuri de rujeolă. Secția de Pediatrie a Spitalului Clinic Județean ar fi mult prea solicitată să primească și cazuri de rujeolă. Este o boală pe care o tratează medicii de boli infecțioase. Sunt cazuri cu sindrom diareic acut, dar nu știm dacă etiologia este virală sau bacteriană. Suntem o populație insuficient vaccinată. Asta înseamnă că există riscul de a izbucni și la noi o epidemie de rujeolă, în condițiile în care numărul de cazuri de rujeolă la refugiați va fi mare. Ne putem aștepta la o creștere a numărului de cazuri, pentru că există medicina dezastrelor. În timpul războiului, dezastrelor, calamităților, lucrurile nu se mai întâmplă ca pe timp de pace. Oamenii nu se mai vaccinează, nu mai au apă curentă, nu se mai spală pe mâini. Evident că pot să apară boli mult mai frecvent. Diareea poate să fie una dintre aceste afecțiuni, dar poate să apară și hepatite și alte afecțiuni care sunt transmise pe cale fecală-orală, dar și pe cale respiratorie, gripă, COVID”, a declarat, pentru Focus Press, conf.univ.dr. Irina Magdalena Dumitru, medicul-șef al Secției Clinice II Adulți Boli Infecțioase din cadrul Spitalul Clinic de Boli Infectioase Constanta.
Facem precizarea că rujeola este o boală cu contagiozitate foarte mare și cu complicații severe: diareea (gravă mai ales în cazul sugarilor), otită medie, penumonia, encefalita și decesul. Rujeola poate fi contractată la orice vârstă și se poate răspândi pe scară largă. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare. Pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă (pojar), boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei (pojarului) protejează copiii împotriva acestei boli. Astfel, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile recomandă tuturor părinților să solicite medicilor de familie vaccinarea copiilor în vârstă de 1, 5 și 7 ani (conform calendarului). pentru a asigura păstrarea stării de sănătate a acestora. Vaccinarea reprezintă cea mai sigura si eficientă metodă de prevenire a cazurilor de îmbolnăvire si este asigurată prin Programul National de Vaccinare al Ministerului Sănătății.
Au existat și alerte de poliomielită în Ucraina. Nici în Ucraina acoperire vaccinală nu este mare. Însă, până acum nu au fost diagnosticați refugiați cu poliomielită în România. Iar în cazul în care medicii din România se vor confrunta cu astfel de cazuri, refugiații vor necesita izolare.
Se înmulţesc, iar, cazurile de COVID
De asemenea, medicii se confruntă din nou cu un număr crescut de cazuri de COVID. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi-a manifestat îngrijorarea faţă de înmulţirea, din nou, a cazurilor de COVID-19 în lume, pe fondul scăderii testării, eliminării premature a restricţiilor în multe ţări, răspândirii tot mai intense a subvariantei BA.2 a variantei Omicron şi propagării ideii greşite că această variantă ar fi inofensivă sau ultima a pandemiei provocate de coronavirusul SARS-CoV-2.
„Tendința numărului de cazuri COVID este în creștere. Ne-am relaxat mult prea repede și oamenii nu mai poartă mască de protecție. Au apărut și alte mutații. Rata de vaccinare în România este peste 40% și riscul să apară mutații este mare. Varianta Omicron a coronavirusului a fost blândă, dar nu știm ce va fi mai departe. Este necesar să purtăm, în continuare, masca de protecție. Austria este prima ţară care a reintrodus obligativitatea purtării măștii FFP2 în interior, în instituții. Mi se pare absolut obligatoriu să purtăm mască în instituții. Relaxarea a venit mult prea repede. Populația nu a înțeles că nu trebuie să renunțe la mască. Acest virus nu a dispărut în momentul doi în care politicul și-a asumat relaxarea restricțiilor. Este necesar să purtăm masca de protecție în continuare”, a conchis conf.univ.dr. Irina Magdalena Dumitru.
Alexandra VASILE
Citește și:
