Încondeierea ouălor de Paști este un vechi meșteșug, fiind rezervat mai ales femeilor, care în Joia Mare din Săptămâna Patimilor obișnuiesc să vopsească ouă, sau să le înfrumusețeze după priceperea artistică a fiecăreia, susțin reprezentanții Muzeului de Artă Populară din Constanța. Ouăle astfel decorate se numesc ”închistrite” – în Moldova, Bucovina de Nord, Banat și ”încondeiate” sau ”scrise” – în Valahia și Ardeal, dar se făceau în zona Vrancei și ouă ”în relief” cu ceară de albine colorată aplicată pe coaja oului.
Pentru decorarea ouălor de Paști, se foloseau borcane de lut pentru prepararea culorilor și ”chișița” sau ”condeiul” – un bețișor cu un tub din alamă prin care picură ceara de albine fierbinte, pentru trasarea motivelor. În vechime, toate culorile se preparau de gospodine numai din buruieni, din flori și frunze, din fructe de copaci, din lemn de diferite esențe, apoi s-au folosit prafuri și aniline cumpărate de la prăvălii.
Rețetele vopsitului ouălor cu plante sunt numeroase. Galbenul și nuanțele de maro se obțineau din alior, din frunze de dud sau arin, din răchită, sunătoare și coji de ceapă. Culoarea albastră se scotea din flori de viorele. Pentru verde se întrebuințau drobița, frunzele de nuc, coaja de arin și măr dulce. Pentru culoarea neagră se utilizau coaja verde a nucilor, rădăcina de ștevie, fructe coapte de boz. Culorile se fixau cu piatră acră sau alaun (după Artur Gorovei, ”Ouăle de Paști”).Desenarea ouălor cu condeiul presupune îndemânare și pricepere.
Se începe cu împărțirea câmpurilor ornamentale cu linii trasate cu ceară, apoi oul este introdus pe rând în culori, de la cea mai deschisă culoare la cea mai închisă, pe măsura îmbogățirii desenului pe fiecare spațiu. La sfârșit ceara se șterge cu o cârpă încălzită, rămânând o compoziție policromă de o rară frumusețe.
Motivele reprezentate pe ouă sunt inspirate din natură, din viața rurală și cea spirituală: crucea, pristolnicul, steaua, calea rătăcită, frunza de stejar, crenguța bradului, spicul de grâu, albina, coarnele berbecului, uneltele de muncă, cusăturile de pe cămăși.
În patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța se află o colecție de ouă încondeiate achiziționate din sate specializate în acest meșteșug din Bucovina precum: Paltinu, Vicovu, Sucevița, Vatra Moldoviței, Brodina și Lupcina, din Bran și Câmpulung Muscel – Muntenia, din Maramureș, dar și din Dobrogea unde ouăle se ”scriau” cu ceară în bicromia alb-roșu, meșteșugul fiind învățat local de la femeile pricepute venite în Dobrogea din nordul Moldovei.
