Față de unele presupuse informații apărute în spațiul public vizând o presupusă creștere a vârstei de pensionare a magistraților ce ar fi prevăzută în noile legi ale justiției, Ministerul Justiției precizează că nu are în intenție nicio intervenție legislativă în sensul stabilirii unei noi vârste de pensionare pentru magistrați, alta decât cea în vigoare.
Ministerul Justiției este preocupat de stabilitatea resursei umane din sistemul judiciar și înțelege că păstrarea vârstei de pensionare în vigoare și a stabilității prevederilor legale care o consacră sunt elemente esențiale ale păstrării magistraților în activitate și prezervarea stabilității resursei umane din sistem.
„Spre exemplu, una din speculațiile nefondate cele mai recente pe acest subiect preluată de un site de știri juridice susține fără niciun temei sau indiciu actual: „s-a auzit despre o posibila intenție de a crește vârsta de pensionare a magistraților. Sunt zvonuri conform cărora acest lucru ar fi fost deja introdus in noile Legi ale Justiției pe care ministrul Cătălin Predoiu le-a trimis (…) la Bruxelles pentru ca aceștia sa își dea acordul, fără însă ca magistrații din țara sa le vadă”.
Ministerul Justiției dezminte categoric astfel de speculații nefondate, precum și maniera păguboasă și periculoasă în care o astfel de temă sensibilă pentru magistrați este instrumentată conștient sau inconștient. Ministerul Justiției condamnă ferm astfel de afirmații false care reprezintă deopotrivă și adevărate procese de intenții la adresa instituției„, susține ministrul Cătălin Predoiu.
În ceea ce privește parcursul dezbaterii proiectelor de legi ale Justiției, acestea au fost puse în dezbatere publică în septembrie 2020, fiind în dezbatere pe parcursul mai multor luni de zile, până în primăvara anului 2021. Ulterior procesul de promovare a fost reluat, în decembrie 2021, ministerul Justiției integrând propuneri din dezbaterea din cursul anului 2021 și desfășurând recent o consultare cu Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, consultare aflată în parametrii normali de dialog și cooperare cu Comisia Europeană.
Ministerul Justiției respinge categoric maniera eronată, rudimentară și tendențioasă în care autorul declarațiilor citate în articol califică și descrie aceste consultări constructive cu Comisia Europeană. Consultările cu Comisia Europeană nu reprezintă un proces de cenzură sau avizare/autorizare, ci un schimb onest de opinii, de pe poziții de egalitate și parteneriat, asupra diverselor instituții cuprinse în proiectele care fac obiectul consultărilor. De altfel, proiectele nu au suferit intervenții sistemice sau majore în urma acestor consultări, procesul având ca rezultat clarificarea unor norme și instituții juridice, punctual. Proiectele actualizate vor fi republicate în perioada imediat următoare pe website-ul ministerului, înainte de inițierea procedurilor de avizare.
Definitivarea proiectelor noilor legi ale Justiţiei, precum şi a proiectelor de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală este un obiectiv prioritar în cadrul Programului de Guvernare și un obiectiv al MCV pe Justiție, prevăzut și în cadrul PNRR, iar termenul asumat de Romania în cadrul PNRR pentru intrarea în vigoare a modificărilor la codurile penale este de 31.12.2022, iar pentru legile Justiției este 30 iunie 2023. Cu toate acestea, obiectivul ministerului este de a realiza aceste obiective mult mai devreme, întrucât sistemul judiciar, dar și cetățenii au nevoie urgentă de aceste legi.
Ministerul Justiției va transmite în perioada imediat următoare proiectele codurilor penale spre aprobare Guvernului și proiectele legilor Justiției în avizare ministerială/avizare de către CSM și ulterior pentru aprobare de către Guvern.
A.V.
