Sunt 37.000 de cereri de finanţare pentru IMM-uri prin IMM Invest până în prezent, iar cele mai multe cereri sunt din transporturi, construcţii de clădiri, restaurante şi alte activităţi de servicii şi alimentaţie, fabricarea băuturilor, a declarat marţi ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, precizând că o primă companie deja a accesat fondurile solicitate. De asemenea, el a mai anunţat că măsurile pentru companii mari ar putea fi aprobate în şedinţa de Guvern de joi.
„În ceea ce priveşte Programul IMM Invest, sunt 37.000 de cereri, care înseamnă un număr de 494.500 de angajaţi. Sunt 8.200 de intreprinderi mici, 2.400 de intreprinderi mijlocii şi 26.300 de microintreprinderi. Cele mai multe cereri vin din Bucureşti (7.200), urmat de Cluj (2.000), Ilfov (1.700), Constanţa (1.600), Timiş (1.500), Braşov (1.400), Bihor (1.300), Prahova (1.300)”, a declarat marţi ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă online.
Marţi a fost înregistrată prima companie care a luat un împrumut de la o bancă, după ce a depus solicitare pentru creditare în cadrul programului IMM Invest, lansat în urmă cu şapte zile, a anunţat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.
„Astăzi, la 7 zile de când a fost depusă prima cerere (pe IMM Invest, n.r.), avem o primă companie care a luat un împrumut de la o bancă şi pentru capital de lucru şi pentru investiţii. Cred că este un record pentru un astfel de sistem. Ne uităm cum va funcţiona IMM Invest şi apar discuţii dacă plafonul trebuie sau nu mărit. Vedem întâi cum funcţionează acest plafon de 15 miliarde de lei, când se epuizează şi dacă se epuizează şi apoi, dacă programul este un succes, suntem pregătiţi să extindem plafonul. Rolul programului este de a permite acelor companii, acelor IMM-uri care nu ar fi putut să aibă acces la finanţare, să aibă acces la finanţare pentru că sunt în parteneriat cu statul român”, a precizat Cîţu.
Potrivit acestuia, în România sunt 400.000 de IMM-uri, dar sub 30.000 aveau credite la bănci, iar odată cu criza economică şi de sănătate indicatorii acestor companii s-au înrăutăţit.
„Fără un program în care statul garantează o mare parte din împrumut ar fi fost foarte greu pentru aceste companii să aibă acces la credite. Statul îşi asumă, alături de sistemul financiar bancar un risc, dar, în viitor, aceia care iau astăzi împrumuturi vor duce economia mai departe”, a explicat şeful de la Finanţe.
Pe sectoare de activitate, cele mai multe cereri, 2.200, provin din transporturi terestre şi transporturi prin conducte, 2.000 din construcţii de clădiri, 1.500 – restaurante şi alte activităţi de servicii şi alimentaţie, 1.100 – fabricarea băuturilor, 898 – comerţ cu amănuntul cu excepţia auto moto, 816 – activităţi ale direcţiilor centrale, birouri administrative, 729 – comerţ cu ridicata şi cu amănuntul şi 660 – activităţi juridice şi contabile.
Florin Cîţu a vorbit şi despre măsuri care vor fi luate în sprijinul companiilor mari, arătând că acestea urmează să fie discutate în cursul zilei de marţi în comitetul interministerial.
„Astăzi vor fi discutate în comitetul interministerial măsurile pe care le-am văzut aseară pentru companii mari, sper să venim cu acestea joi în şedinţa de guvern. Şi acolo vom umbla la plafon. Trebuie să avem un plafon mai mare”, a precizat acesta.
Premierul Ludovic Orban a anunţat, luni, că Guvernul va adopta un act normativ care va crea un mecanism de garantare pentru capitalul de lucru şi pentru investiţii şi pentru companiile mari care nu pot să acceseze IMM Invest.
A.V.
