Cu privire la posibilele efecte pe care Deciziile Curții Constituționale a României (CCR) nr. 297/2018, nr. 358/2022 și Decizia pronunțată la data de 25 octombrie 2022 de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), referitoare la prescripția răspunderii penale, le-ar avea asupra dosarelor penale ale DNA (aflate în judecată și în curs de investigare), Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
”Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 și a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripția răspunderii penale, Direcția Națională anticorupție (DNA) a întocmit o situație estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale.
În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menționate va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată.
În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene”, au transmis reprezentanții DNA.
Situația detaliată se prezintă astfel :
Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA)
- 190 dosare
- prejudiciu estimat 648.207.688 euro
- valoarea totală a mitei și a traficului de influență 50.997.625 euro
Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanțelor) de judecată, în diferite stadii
– 367 dosare
– prejudiciu estimat 561.230.056 euro
– valoarea totală a mitei și a traficului de influență 99.471.962 euro
În legătură cu această situație, DNA face următoarele precizări:
”În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare și au întocmit acte de întrerupere a prescripției răspunderii penale, conform Codului penal și Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) și în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective).
Concret, în considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR și în conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripției numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecților și inculpaților (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mișcare a acțiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată, etc).
Procurorii DNA vor fi consecvenți în dosarele în care se va invoca prescripția răspunderii penale și vor solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanței deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene și jurisprudența CJUE, care, printre altele prevăd obligația statului român de a cerceta și sancționa, într-o manieră efectivă, faptele de corupție și fraudarea fondurilor europene”, au transmis reprezentanții DNA”
Decizia ÎCCJ din data de 25 octombrie, privind prescripția răspunderii penale
Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală în dosarele nr. 1341/1/2022 (pct. I. 1), nr. 1344/1/2022 (pct. IV.1.1), nr. 1346/1/2022 (pct. IV.2.1), nr. 1348/1/2022 (pct. IV.3.1), nr. 1396/1/2022 (pct. IV.4) şi nr. 1495/1/2022 (pct. IV.10.2), respectiv Curtea de Apel Braşov, Secţia penală, în dosarul nr. 1465/1/2022 (pct. IV.7. 1) prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
„Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de procedură sunt norme de drept substanţial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum” şi „Dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 426 lit. b) C.proc.pen., astfel cum au fost interpretare prin decizia nr. 10/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii” și stabilește următoarele:
1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
2. Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.
Vezi decizia integral aici!
L.B.
Citește și:
