Liderul consilierilor locali PSD Constanţa, Costin Răsăuţeanu, a anunţat că a depus proiectul de hotărâre pentru înfiinţarea a patru centre de asistenţă medicală şi recuperare pentru seniori. Acesta a transmis că vor deservi toate cartierele municipiului Constanţa, iar accesul şi participarea la activităţile centrelor vor fi gratuite.
Costin Răsăuțeanu a solicitat administrației PNL-USR ca acest proiect să fie introdus pe ordinea de zi a Consiliului Local Constanța.
Referatul integral al proiectului:
„Într-o societate aflată într-un proces accelerat de îmbătrânire, ca urmare a scăderii natalităţii, calitatea vieţii înseamnă, din ce în ce mai mult, calitatea vieţii celor aflaţi în cea de-a treia perioadă a vieţii. Integrarea lor socială şi o viaţă demnă necesită o îmbunătăţire a serviciilor sociale specifice. În acest sens, potrivit art. 112 din Legea asistenţei sociale: “Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile administraţiei publice locale au atribuţii privind administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale”.
Prin prezentul proiect de hotărâre dorim să demarăm procedurile necesare înfiinţării a patru “Centre de asistenţă şi recuperare pentru seniori” în municipiul Constanţa, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor vârstnice şi de a reduce numărul celor instituţionalizaţi şi efectele negative ale izolării sociale, anxietăţii şi depresiei, prin acordarea de asistenţă, recuperare, consiliere socială şi psihologică, prin încurajarea legăturilor interumane şi prin crearea cadrului de manifestare a aptitudinilor vârstnicilor.
“Asistența socială, prin măsurile și acțiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacităților individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune socială” (Legea asistenţei sociale, art. 2).
“Centrele de asistenţă şi recuperare pentru seniori” vin în sprijinul persoanelor vârstnice din municipiul Constanţa, prin valorizarea persoanei vârstnice, creşterea confortului psihic, îmbunătăţirea stării de sănătate, reintegrarea socială, asigurarea suportului pentru depăşirea unor situaţii de dificultate şi crearea cadrului de manifestare a aptitudinilor vârstnicilor.
Prezentul proiect este în acord cu:
- Carta Socială Europeană, art. 23: “Dreptul persoanelor vârstnice la protecţie socială”.
- Legea asistenţei sociale, art. 42: “Serviciile sociale acordate şi administrate de către autorităţile administraţiei publice locale se înfiinţează prin hotărâre a consiliului local”. Art. 112 alin. 3: “În domeniul organizării, administrării şi acordării serviciilor sociale, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale:… g) propun înfiinţarea serviciilor sociale de interes judeţean sau local.”
- Strategia de sănătate publică a municipiului Constanţa 2022-2031, care stipulează ca obiectiv: „Creşterea accesului la servicii de reabilitare, paliaţie şi de îngrijiri pe termen lung”.
- Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale a municipiului Constanţa pentru perioada 2018-2023, care prevede ca obiectiv specific „Crearea serviciilor de tip centre de zi pentru copii și vârstnici în municipiul Constanța”
- Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, care precizează ca obiectiv specific “Dezvoltarea serviciilor sociale adresate grupurilor vulnerabile concomitent cu creșterea accesului acestora la servicii sociale”.
Studiile de specialitate efectuate au arătat că numărul de pași, forța musculară și echilibrul sunt mai mari în rândul utilizatorilor centrelor pentru seniori care oferă exerciții fizice şi terapii de recuperare („Efficacy of resistance and task-specific exercise in older adults who modify tasks of everyday life”).
O cercetare, care a inclus 300 de femei, a constatat că frecventarea centrelor pentru seniori a contribuit la creşterea stimei de sine a femeilor (“Self-esteem among elderly people receiving care insurance at home and at day centers for the elderly”).
Un alt studiu realizat pe baza analizei a 800 de persoane vârstnice, a ajuns la concluzia că utilizatorii centrelor de îngrijire de zi pentru seniori au avut beneficii semnificative în ceea ce privește calitatea vieții (“Use of adult day care centers: do they offset utilization of health care services?”).
Veniturile foarte mici ale pensionarilor (1.856 de lei fiind pensia medie lunară conform ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică pe trimestrul III 2022) reprezintă un argument în plus pentru a le oferi acestora accesul la serviciile şi activităţile din cadrul “Centrelor de asistenţă şi recuperare pentru seniori”, la o îmbunătăţire a stării de sănătate fizică şi psihică.
În municipiul Constanţa trăiesc foarte mulţi pensionari singuri. Conform “Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale a municipiului Constanţa pentru perioada 2018-2023”, 390 de pensionari au răspuns la un chestionar în urma căruia un procent de 29% au declarat că sunt singuri. Dacă extindem acest procent la numărul de pensionari din oraşul nostru (75.000) ajungem la o cifră îngrijorătoare, de peste 20.000 de pensionari singuri în municipiul Constanţa.
Studiile realizate la nivel naţional au ajuns la concluzii asemănătoare. Unul din trei vârstnici din mediul urban (32%) se simte izolat şi trăieşte în izolare continuă, fără să aibă cu cine să socializeze sau pe cine să se bazeze în situaţii de necesitate („Explorarea şi măsurarea singurătăţii la persoanele vârstnice din România”). Raportat la municipiul Constanţa, o treime înseamnă peste 25.000 de persoane vârstnice care se simt izolate şi nu au cu cine să socializeze.
Potrivit aceluiaşi sondaj, singurătatea apăsătoare le afectează vârstnicilor inclusiv starea de sănătate. Astfel, o persoană vârstnică din patru declară că are o stare proastă de sănătate fizică şi mentală. Vârstnicii trăiesc pierderea sentimentului de conexiune, de comunitate şi comunicare. În această situaţie, percepţia despre lume este complet schimbată, afectând sistemul imunitar.
Cercetări empirice privind legătura dintre contactele sociale frecvente şi calitatea vieții persoanelor vârstnice au demonstrat că:
➢ există asocieri puternice între sprijinul social, structura rețelei sociale și aspecte ce au în vedere mortalitatea, starea de sănătate mentală și fizică, dar și bunăstarea generală a persoanelor vârstnice (Bowling, 1994, “Social networks and support among older people and implications for emotional well-being and psychiatric morbidity”; Bowling și Grundy, 1998, “Longitudinal studies of social networks and mortality in later life”);
➢ relațiile sociale și derularea de activități conferă beneficii pentru sănătate prin căi psihosociale (Berkman și Glass, 2000, “Social integration, social networks, social support and health”).
Izolarea socială, arată cercetările, are impact atât asupra sănătăţii mentale, cât şi a celei fizice, de la reducerea capacităţii de a gestiona situaţiile stresante, la dificultăţi de a lua decizii, de a memora şi prelucra informaţiile, până la instalarea depresiei, a anxietăţii, atacurilor de panică şi creşterea riscului de îmbolnăvire, deoarece sistemul imunitar al unei persoane singure răspunde diferit în lupta contra virusurilor. Izolarea socială creşte şi riscul de declin cognitiv şi de demenţă, conform rezultatelor unui studiu efectuat pe 6.000 de vârstnici britanici.
Efectele pe termen lung ale singurătății și izolării sociale pot fi devastatoare, incluzând: creșterea tensiunii arteriale, depresia, atacurile de panică, creșterea în greutate, creșteri ale consumului de alcool/tutun, boli cognitive, boli ale inimii, tulburări de somn, accident vascular cerebral și boli coronariene (Berg-Weger & Morley, 2020 “Loneliness and Social Isolation in Older Adults during the COVID-19 Pandemic: Implications for Gerontological Social Work”).
Si nu în ultimul rând, studiile au arătat că existenţa centrelor pentru seniori, care oferă programe şi servicii pentru promovarea sănăţăţii și bunăstarea persoanelor în vârstă, are impact asupra reducerii costurilor din sectorul sănătății (“Social Participation and its Benefits”).
Proiectul pe care îl propunem are beneficii pozitive directe asupra stării de sănătate a seniorilor şi indirecte asupra cheltuielilor publice pentru instituţionalizare şi tratament, care vor fi mai reduse. Considerăm că este de datoria noastră, a consilierilor, să venim în întâmpinarea seniorilor, oferindu-le posibilitatea de a participa la activităţi de recuperare, consiliere, socializare şi recreere în cadrul “Centrelor de asistenţă şi recuperare pentru seniori”.
- P.I.
