FOTO/VIDEO „Antipa”, prima clădire construită în România ca muzeu: monumentul istoric are un patrimoniu de 2 milioane de exemplare, colecții impresionante, unele dintre ele valori ale tezaurului mondial

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este una dintre cele mai vechi instituţii de cercetare a biodiversităţii şi de educare şi culturalizare a publicului. Este în același timp și una dintre cele mai cunoscute și apreciate „baze de date”, nu mai puțin de 132 de colecții impresionante, unele dintre ele valori ale tezaurului mondial.

Este primul muzeu din lume care a expus dioramele biogeografice, acele vitrine tridimensionale, în care speciile sunt prezentate pe categorii de habitate, în posturi naturale și proiectate pe un fundal pictat. Muzeul reușește să conserve cu succes o parte din biodiversitatea Terrei, reprezentând cea mai importantă sursă de documentare pentru cercetarea zoologică românească și nu numai.

Muzeul este situat pe șoseaua Kiseleff din Capitală, iar patrimoniul este format din peste 2 milioane de piese, grupate în diferite colecții zoologice, paleontologice, de minerale, roci și etnografice. Clădirea muzeului este în prezent monument istoric și atrage zilnic numeroși vizitatori.

„Muzeul de Istorie Naturală și Antichități”, a fost înființat în 1834 de către Mihalache Ghica, dar adevărată sa menire și strălucire și-a secolul trecut, sub atenta coordonare a lui Grigore Antipa.

Clădirea a fost terminată în anul 1906. Dupa aranjarea colecțiilor și terminarea prezentărilor și dioramelor, Muzeul a fost inaugurat în prezența regelui Carol I și a familiei regale, precum și a mai multor miniștri, la data de 24 mai 1908.

Astfel, au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprinde cele 4 diorame bio-geografice, printre primele realizate în lume și care, prin calitatea lor, au folosit drept model pentru multe alte muzee din România și de peste hotare. Scheletul fosil de Dinoteriu descoperit de Grigoriu Ștefănescu, a fost adus aici în 1911.

Muzeul este organizat pe trei zone de vizitare : la demisol este zona „Biodiversitatea României”, la parter sunt prezentate ecosisteme de pe toată suprafața pământului, iar etajul este rezervat preistoriei și istoriei umane, etnologiei, mineralogiei, entomologiei și biologiei marine.

Vitrinele au fost regândite, iar monitoarele, butoanele interactive și ecranele tactile oferă un plus de informații. Colecția muzeului a fost îmbogățită de cele 37 de obiecte donate de miliardarul român Gheorghe Iaciu, iar unul dintre obiectele donate a fost chiar un cap de elefant naturalizat.

Cele mai mari atracţii ale muzeului au fost expunerea în premieră mondială a unor diorame biogeografice: deşertul, savana, preria şi tundra. Ulterior, acestea au devenit modele pentru alte instituţii similare din lume: Berlin, Paris, New York.

Primele săli ale Muzeului din Șoseaua Kiseleff s-au deschis oficial la 24 mai 1908 în prezența Regelui Carol I, a Principesei Maria și a importante personalități ale lumii științifice, culturale și politice de atunci.

Astfel, pentru prima dată în lume Muzeul din Bucureşti expunea dioramele – vitrine tridimensionale, în care speciile erau prezentate pe categorii de habitate, în posturi naturale şi proiectate pe un fundal pictat. Succesul de care s–a bucurat acest mod de prezentare a făcut ca dioramele să fie un exemplu de urmat și de alte muzee din lume.

Grigore Antipa a îmbogățit colecțiunile științifice ale Muzeului, primind donații și îmbunătățind piese, ajutându- se de susținerea unor importante personalități și instituții din țară și din străinătate ca urmare a renumelui de excelent cercetător de care s-a bucurat de-a lungul vieții. Muzeul pe care la organizat și pe care l-a condus vreme de 51 ani i-a fost marelui Grigore Antipa – cămin și laborator de studiu, loc de odihnă și manifestare pluri-profesională.

„Viața în Sahara”, „Tundra” și „Preria” fac parte din seria primelor diorame realizate de Grigore Antipa, cu fundalul pictat de Pamfil Polonic, 1907. Foarte interesantă este zona în care sunt prezentate originea vieții, evoluția speciei umane, evoluția inimii, anatomia omului.

Alexandra VASILE, corespondență specială din București