Organizația ActiveWatch a transmis un punct de vedere după decizia CNA de amendare cu 10.000 de lei, a postului B1TV pentru mai multe ediții ale emisiunii “Bună, România!” în care a fost criticat ministrul de Interne Lucian Bode.
Organizația ActiveWatch transmite că CNA „s-a distanțat semnificativ și de calitatea de for deliberativ, de mediator și s-a comportat, mai degrabă, ca un organ constatator”.
ActiveWatch a mai spus că „forul audiovizual a ratat, încă o dată, să-și afirme mandatul de garant public al interesului public”.
Comunicat integral:
„Bună, România! Rău, CNA – Consiliul Național al Audiovizualului !
Ne exprimăm consternarea în legătură cu decizia de amendare cu 10.000 de lei, în data de 31 ianuarie 2023, a postului B1TV pentru presupuse încălcări ale legislației audiovizuale în cadrul mai multor ediții ale emisiunii Bună, România , realizată și găzduită de jurnaliștii Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir.
În opinia noastră, judecând după slaba calitate a dezbaterilor și a deliberărilor din ședința publică a CNA, în care s-au evaluat cele 24 de ediții „Bună, România!”, în care realizatorii emisiunii au tratat in extenso profilul și activitatea unuia dintre cei mai controversați membri ai Guvernului, forul audiovizual a ratat, încă o dată, să-și afirme mandatul de „garant public al interesului public”.
De asemenea, raportat la articolele din Codul Audiovizual pe care forul le-a invocat în sprijinul sancționării, precum și la argumentele membrilor care au votat amenda, apreciem că CNA s-a distanțat semnificativ și de calitatea de for deliberativ, de mediator și s-a comportat, mai degrabă, ca un organ constatator.
Un CNA conectat la problemele și realitățile din societate ar fi știut că:
În exercitarea profesiei, cu bună-credință, pe baze factuale și în interes public, jurnaliștii pot exagera și pot fi extrem de caustici atunci când analizează activitatea publică a unor demnitari (vezi art. 10, din Convenția Europeană a Drepturilor Omului). Problema lui Buzăianu și Zamfir nu e că au țipat prea mult la televizor, ci că actualul ecosistem media este fie extrem de tăcut și distanțat de problemele acute, curente, reale, de pe agenda publică, fie prea angajat politic iar informarea publicului are de suferit. Emisiunea “Bună, România!” are tocmai calitatea că informează publicul asupra unor subiecte de interes public major folosind în mod deliberat și inteligent umorul pentru a sancționa anumite comportamente ale unor demnitari.
Critica adusă realizatorilor emisiunii cum că nu ar fi asigurat audiatur et altera pars sau că nu ar fi informat publicul că ministrul vizat nu dorește să comenteze este cel puțin fragilă, dacă nu chiar ridicolă. O simplă căutare pe Google ar fi arătat că ministrul nu a emis opinii pe cele mai multe dintre spețele discutate în emisiunea amendată. Mai mult, așa cum cei doi realizatori au precizat în cadrul ședinței, toate luările de poziție publice ale ministrului au fost prezentate pe post. Menționarea formală unui disclaimer în care să precizeze lipsa de disponibilitate a persoanei vizate, pentru a răspunde rigorii legale, nu rezolvă problema de fond: în ultimii ani, raportul dintre politic și media a suferit schimbări dramatice. Spectrul politic nu mai respectă presa și, implicit, publicul. Fie o cumpără, fie o amenință, fie o ignoră. Există numeroase documente și rapoarte publice care arată că, în ultimii ani, spațiul civic, inclusiv cel media, a suferit tot mai multe constrângeri. Poate cea mai gravă este legată de lipsa de transparență în acțiunile decidenților politici.
Jurnaliștii nu sunt doar un stativ de microfon sau asistenții personali ai politicienilor pe care-i chestionează. Datoria lor este să fie incomozi și, prin prestația lor, să-i conducă pe politicieni și decidenți să comunice transparent și profesionist în orice chestiune legată de activitatea publică. Problema nu e neapărat că, în intervalul de două luni, Buzăianu și Zamfir „au abuzat” de spațiul oferit de cele 24 de ediții și de poziția lor de realizatori. Problema e că s-ar putea să fi fost aproape singurele emisiuni din spațiul audiovizual, extrem de populat și divers, care au abordat sistematic activitatea și probitatea unui ministru-cheie în Executiv.
Dincolo de aspectele de fond, care implică o cunoaștere și o conectare mai profunde la societatea românească, apreciem că nici forma deliberărilor din ședința CNA de ieri nu vine să întărească rolul de garant al interesului public. Astfel, am reținut că din cei șapte membri care au votat amenda, doar doi și-au prezentat și susținut public argumentele pentru sancțiune. Apreciem că un caz atât sensibil și nuanțat ar fi putut fi discutat cu mai multă aplecare. Mai ales că în discuție era tocmai corecta informare a publicului. O dezbatere lărgită și deschisă între toți membrii Consiliului ar fi ajutat toate părțile interesate, dar mai ales publicul, să înțeleagă și să proceseze necesitatea restrângerii dreptului la libertatea de exprimare și libertatea presei prin sancționarea cu amendă a postului B1TV. Din nefericire, în loc să deschidă un spațiu de dezbatere, care ar fi contribuit și la promovarea gândirii critice, CNA a deschis, din nou, un spațiu de controverse.
Mai mult, CNA a luat decizia strict în virtutea fragmentelor vizionate, făcând abstracție de restul conținutului. Considerăm că procesul de decizie a fost viciat și pentru că analiza a fost făcută strict pe emisiunile sesizate, fără a avea imaginea completă a celor două luni analizate. Deși cei doi realizatori au explicat extensiv în cadrul ședinței CNA că e necesară o imagine de ansamblu a întregului conținut pentru a demonstra că sesizarea este nefondată, membrii CNA care au votat amenda s-au limitat la conținutul sesizat.
În perspectiva anului electoral 2024, dar și a posibilelor competențe extinse pe care CNA le va dobândi prin transpunerea în legislația națională a Digital Services Act și a viitorului European Media Freedom Act, suntem extrem de rezervați că forul audiovizual va avea capacitatea și înțelepciunea de a-și onora profesionist mandatul public. Un mandat care, în contextul actual, nu trebuie să se limiteze doar la aplicarea legii, tehnic și cantitativ, ci la asumarea unui rol social, proactiv, într-un peisaj media supus nu doar presiunilor economice și politice, ci și presiunilor publicului.
Un public care primește din ce în ce mai puțină informație corectă și transparentă, dar care va fi chemat să decidă anul viitor ce politicieni vor stabili dacă și în ce condiții vor vorbi cu presa despre bună guvernare și integritate publică”.
Context:
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a amendat marți postul de televiziune B1 TV cu 10.000 de lei pentru 24 de ediţii ale emisiunii ”Bună, România”, toate despre ministrul de Interne Lucian Bode, difuzate pe parcursul a trei luni, pe motiv că au fost lipsite de echilibru.
P.I.
