Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), cea mai puternică organizație de promovare a mediului de afaceri și principalul mediator dintre decidentul politic și antreprenorii români, face un apel către autoritățile Statului Român cu privire la problema lipsei banilor de la bugetul de stat.
CCIR, instituție condusă de Mihai Daraban, își exprimă îngrijorarea față de situația bugetară prezentată de către Ministerul de Finanțe, context în care România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă.
În acest context, CCIR reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate.
În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală.
Acestui demers al Camerei Naționale, absolut necesar al reorganizării teritoriale urgente a României, s-au alăturat mai multe organizații patronale și asociații, precum: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.
Dan Cărbunaru a declarat joi că nu poate confirma că există la nivelul Guvernului o iniţiativă care să fie avansată în acest sens, dar asta nu înseamnă că la nivelul opiniei publice, la nivelul societăţii civile sau în mediul economic nu se pot purta dialoguri legate de cum ar putea arăta diverse formule de reorganizare administrativ-teritoriale.
”Astfel de iniţiative legate de reorganizarea administrativ-teritorială a ţării sau de eficientizarea funcţionării aparatului administrativ nu sunt neapărat apărute zilele trecute. Ele apar periodic şi apar din nevoia de a gestiona într-un mod optim modul în care statul administrează această ţară.
Suntem într-un context destul de complicat, n-aş vrea să-l readuc acum în faţă, atât războiul de la graniţă, cât şi celelalte crize pe care le gestionăm în această perioadă. Nu înseamnă că nu este o prioritate gestionarea bunului public în general şi în mod special nevoia de a organiza mai bine administrativ şi mai eficient administrativ-teritorial ţara noastră”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Dan Cărbunaru a arătat că ”la acest moment pot fi discutate multe variante”. ”Nu vă pot confirma că există la nivelul guvernului o iniţiativă care să fie avansată în acest sens, dar asta nu înseamnă că la nivelul opiniei publice, la nivelul societăţii civile sau în mediul economic nu se pot purta dialoguri legate de cum ar putea arăta diverse formule de reorganizare administrativ-teritoriale, care implică o serie întreagă de proceduri, care sunt pe de o parte complexe din perspectivă legală, dar şi puse în contextul pe care îl traversăm, generează probabil o nevoie de aşteptare”, a declarat Cărbunaru.
România are 41 de judeţe de 55 de ani
În prezent, din 1968, România este împărţită în 41 de judeţe plus municipiul Bucureşti, capitala având acelaşi nivel administrativ precum un judeţ. Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968, când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane (având ca model împărțirea teritoriului Uniunii Sovietice) la reîmpărțirea pe județe (care fuseseră desființate de autoritățile comuniste în 1951, reforma din 1968 înființând însă județe mai mari și mai puțin numeroase). Suprafața medie a județelor este de 5.809 km2, județul Timiș (8.697 km2) fiind cel mai mare, iar județul Ilfov (1.583 km2), cel mai mic.
A.V.
Ar fi cazul să se restructureze multe locuri de muncă plătite regește, pentru simplul fapt că știu să plimbe două hârtii .Primar, viceprimar, consilier personal, secret al comunei și aceia care au fost angajați pe pile.Sa rămână cei care au studii superioare și sunt capabili de functia pe care o ocupă.Economia s-ar simți la bugetul statului.In primaria Costinești clădirrea impunătoare se poate amenaja un afther scool cu program prelungit Nr pentru copii care nu au cu cine stă când părinții sunt la serviciu.Cladirea chiar se pretează pentru o astfel de activitate fiind amenajată cu grupuri sanitare în birouri, căldură la discreție în bătaie de joc, iluminatul disponibil etc.Aici vorbim și despre oamenii incapabili care candidează și ajung primari s-au consilieri pentru că nu avem pe cine vota.Avand un număr mai mare de candidați avem de unde alege pentru a conduce comuna cu simț de răspundere.Proiectul este foarte important și bun pentru a avea bani de investiții și nici decum de risipit și furatca in prezent.Doamne ajuta să se concretizeze proiectul.