Odată ce accesul la Internet este la îndemâna oricui, oamenii au început să-și dea cu părerea în absolut toate domeniile, pretinzând că dețin adevărul absolut. Un subiect care s-a dezvoltat destul de rapid în ultima perioadă este legat de recunoașterea paternității unui copil. Pe anumite grupuri de pe rețelele de socializare, femeile adresează întrebări avocaților, însă, bineînțeles, că răspund și cei ce nu au pregătire juridică. Și, de cele mai multe ori, răspunsurile sunt eronate, menite să inducă în eroare persoana care solicită informații. Spre exemplu, multe femei au convingerea că, odată devenite mame, au drepturi depline asupra copilului și că, dacă ele nu vor, tatăl nu va fi trecut în certificatul de naștere. Ceea ce este total greșit.
„Am fost într-o relație de concubinaj, iar când am născut, el nu era în țară. Între timp, am început să nu ne mai înțelegem, iar acum suntem despărțiți. El vrea să recunoască copilul, dar eu nu vreau. Vreau să rămână cum e acum, adică cu liniuță în dreptul tatălui pe certificatul de naștere. Oare poate să-l recunoască fără ca eu să fiu de acord?“, este una dintre multele întrebări de acest fel.
Iar mulți internauți au sfătuit-o pe femeie să stea liniștită și să nu se lege la cap cu un astfel de bărbat, că oricum el nu se poate trece singur în certificatul de naștere, fără acordul ei. Iar femeia a crezut.
Însă, lucrurile nu stau deloc așa.
„Recunoaşterea unui copil din afara căsătoriei poate fi realizată pe cale administrativă, la notariat, prin declaraţie notarială sau testament (articolul 416 din Noul Cod Civil). Recunoaşterea este irevocabilă în toate cazurile. După autentificarea declarației de recunoaștere a paternității sau materintății, notarul public va trimite o copie serviciului de stare civilă competent, pentru a se face menţiunea corespunzătoare în registrele de stare civilă (articolul 416, alin. 2 din noul Cod Civil). Odată stabilită legătura părintească, copilul, prin acordul ulterior între părinţi, poate lua numele de familie al părintelui faţă de care şi-a stabilit filiaţia prin recunoaştere sau numele reunite ale acestora. Părinții vor declara noul nume de familie al copilului, împreună, la Serviciul de Stare Civilă la care a fost înregistrată naşterea (art. 450, alin. 2 din Noul Cod Civil). Facem precizarea că această etapă este distinctă de cea a recunoaşterii copilului şi ulterioară acesteia“, potrivit notari.pro.
Apoi, cu declarația de la notariat se merge în instanță, unde se formulează o acțiune intitulată „cerere de recunoașterea paternității“.
Prin urmare, potrivit specialiștilor în domeniul juridic, copilul poate fi recunoscut de tată și fără acordul mamei. Dacă mama nu este de acord, poate depune și ea o cerere în instanță, iar acolo se va stabili cu certitudine, inclusiv în urma testelor ADN.
Cert este că mama nu-i poate îngrădi tatălui dreptul de a-și recunoaște copilul. La fel, mama poate cere în instanță ca tatăl să recunoască minorul, chiar dacă el nu vrea.
Copilul va fi trecut automat pe numele soțului, chiar dacă nu e tatăl biologic
Mai sus au fost detalii despre recunoașterea copilului în afara căsătoriei.
Însă, în timpul căsătoriei, copilul va fi trecut, automat, pe numele soțului, chiar dacă nu este tatăl biologic. Nu contează dacă mama era despărțită de soț și trăia, deja, cu alt bărbat, dacă încă era căsătorită, oficial, cu primul. Adică dacă minorul s-a născut când cei doi erau căsătoriți.
În asemenea situații, atât tatăl natural, cât și soțul (cel trecut în certificatul de naștere), dacă vor să-și facă dreptate, pot apela la instanță cu o cerere de „tăgadă de paternitate“.
Cât despre alte dorințe ale femeilor, în special, precum „Vreau sa trec copilul pe numele meu, pentru ca tatăl să nu mai aibă niciun drept la copil“ sau „Vreau să-l scot pe tată de pe certificatul de naștere“ specialiștii precizează că nu se poate, doar pentru că vrea mama. Legea este făcută în beneficiul copilului și nu are legătură cu neînțelegerile dintre părinți.
Da, acțiunea de „decădere din drepturile părintești“ există, poate fi formulată în instanță, însă ea se ia în calcul când există motive temeinice, precum abuzuri etc. Dar asta nu înseamnă că tatăl sau mama nu vor mai apărea în certificatul de naștere.
Există și custodia exclusivă dar, la fel, se obține în instanță, tot în baza unor motive solide și nici aici nu înseamnă că părintele celălalt va fi exclus din certificatul de naștere.
Cât despre neînțelegerile cu privire la pensia alimentară, fie că vorbim de neplată sau de alte aspecte, tot în instanță se rezolvă și se poate ajunge chiar la dosare penale. Dar tot nu înseamnă că unul dintre părinți va fi șters de pe certificatul de naștere.
Liliana BELCIUG
