În urmă cu mai bine de 10 ani, la nivelul județului Constanța au avut loc niște crime oribile, comise în serii, de către unii criminali care au așezat, practic, Constanța, pe harta celor mai sângeroase omoruri din ultimele două decenii. Îi amintim aici pe Shyti Blenis – implicat în triplul asasinat de la Mangalia, care a zguduit întreaga comunitate locală, victimele sale fiind o întreagă familie, printre care și o fetiță de numai 9 ani. Și Ștefan Remus Chiper trebuie menționat, un afacerist căruia nu i-a ieșit pasența în cadrul unui proiect turistic, dar s-a gândit să-și plătească datoriile comițând mai multe omoruri, într-un mod demn de filme horror. Și lista poate continua.
Instanțele de judecată i-au găsit vinovați, i-au condamnat la pedepse privative de libertate în regim închis pentru tot restul vieții, deși se știe că, în România, ”detențiunea pe viață” înseamnă aproximativ 20-25 de ani de detenție, după care condamnații sunt lăsați ”la vatră”.
În momentul de față, când se împlinesc circa 15-16 ani de la comiterea unora dintre aceste faptele sângeroase, cei care au urmărit șirurl evenimentelor din acea perioadă poate se întreabă dacă nu cumva unii dintre criminali au fost lăsați în libertate prea devreme, mai ales în condițiile noilor reglementări din perioada guvernării PSD, când mii de condamnați penal au fost lăsați în libertate.
Îi asigurăm că nu! Cei care au fost condamnați ”pe viață” nu au părăsit celulele de detenție, deși, din câte se pare, depun ”eforturi” în acest sens.
Shyti Blenis – două încercări, 0 rezultate
De exemplu, Shyti Blenis, încarcerat la Penitenciarul Tulcea, a încercat de două ori să convingă comisia de disciplină că merită să fie pus în libertate, prima dată în 2017. Însă, judecătorul desemnat cu supravegherea privării de libertate la Penitenciarului Tulcea a spus ”PAS”. A contestat decizia acestuia, însă, ulterior, și-a retras contestația. Un an mai târziu, în 2018, a încercat din nou, însă tot degeaba. La aproape un an de când a fost depusă, pe rolul instanței a fost depusă o plângere împotriva hotărârii comisiei de disciplină, care a fost, la rândul ei, respinsă de Judecătoria Tulcea. A trecut un an de atunci, deja ne așteptăm să apară o nouă încercare a albanezului de a înduioșa comisia.
Chiper și cei 4 pereți
Ștefan Remus Chiper avea în jur de 30 de ani și o viață frumoasă înainte. Analizând situaţia materială şi familială a acestuia, nimeni nu s-ar fi gândit că ar putea fi autorul unui triplu asasinat. Remus Chiper nu avea nimic în comun cu alţi criminali de acest gen. Avea o familie fericită, cu o soţie tânără şi o fetiţă, avea studii superioare absolvite şi îşi începuse o afacere care se anunţa destul de prosperă, în domeniul turismului. Greşeala lui a fost că s-a împrumutat la cămătari, întrucât constatase că, în 2005, după ce băgase o groază de bani în construirea unui hotel în Costineşti, acesta încă nu era terminat, iar el rămăsese cu datorii colosale. În timpul procesului, el a spus anchetatorilor că a omorât 3 persoane, pe 2 lovindu-le cu un ciocan în cap, iar pe a 3-a otrăvind-o cu furadan, asta pentru a le lua maşinile ca să le vândă. Cadavrele au fost găsite în Canalul Dunăre-Marea Neagră, înfăşurate în folie de plastic şi cu greutăţi legate. Chiper a fost condamnat la închisoare pe viaţă, iar soţia sa a fost nevoită să divorţeze.
Revenind în prezent, Chiper este încarcerat în Penitenciarul Slobozia, unde a formulat mai multe solicitări, întrucât nu mai suportă regimul actual de detenție. Probabil este și el conștient că nu va fi lăsat în libertate, însă, din câte se pare, ar spune ”bogdaproste” dacă ar fi lăsat în regim de detenție deschis, sau măcar semi-deschis. Spre ghinionul lui, solicitările i-au fost respinse toate.
Geani Deli-Iorga – un criminal ”inocent”
O ”tragedie în familie” ar putea fi denumită crima urmată de sinucidere de la Cernavodă, din 2011, când un tânăr și-a înecat soția în Dunăre, după care s-a sinucis. Ar fi rămas așa, dacă nu ar fi apărut o a treia persoană, Giani Deli-Iorga, un tănâr de 30 de ani, prieten cu Bogdan Mitu – soțul criminal. Nu se știe cum ar fi trecut Deli-Iorga peste moartea celor doi prieteni și ce a fost în mintea lui, dar ceea ce se știe este faptul că a încercat să răzbune moartea acestora, omorându-i pe părinții fetei. El a recunoscut destul de senin faptele, a mers cu anchetatorii la fața locului pentru reconstituire și și-a primit pedeapsa aproape ”cu seninătate”. El a fost condamnat la 27 de ani de detenție. Nu se poate spune mai nimic despre starea lui actuală, întrucât pe numele său nu apare nici o cerere, nici o solicitare.
Sergiu Băhăian – regizorul criminal
Tot în jurul anului 2010 și-a făcut ”debutul pe piața media” a criminalilor în serie și Sergiu Băhăian, un personaj cunoscut în lumea bună. Se recomanda ca fiind regizor de film, apărea în cercuri de persoane selecte, iar pentru o perioadă chiar a patronat și o echipă de fotbal. Avea bani destui ca să ducă o viață lipsită de griji, însă lăcomia l-a făcut să comită unele infracțiuni economice, în care a implicat doi ”locoteneți”, dar și patru persoane fără adăpost, pe care le-a folosit pentru comiterea de infracțiuni, prin intermediul unor firme fantomă. A făcut destui bani și, pentru a-și șterge urmele, ar fi comandat uciderea ”săgeților” scoase la înaintare. Pentru asta a apelat la subalternul său, Valentin Șlepac, care i-a omorât cu sânge rece. La scurt timp, Șlepac a fost găsit mort în celula sa. În schimb Băhăian a fost găsit vinovat și condamnat la o pedeapsă de 30 de ani de detenție, rezultată în urma contopirii pedepselor din toate dosarele în care a fost judecat. Din totalul de pedeapsă, a ispășit abia 10 ani, la Penitenciarul Giurgiu. Actualmente, a solicitat modificarea unor pedepse, în două dosare, iar ambele au termen de judecată marți, 9 iunie, la Tribunalul Giurgiu.
Ar mai fi și alți criminali care ar putea completa lista criminalilor din jduețul Constanța și care au ajuns pentru mulți ani în celulele urât-mirositoare ale locurilor de detenție, însă vom reveni asupra lor în alte materiale. Cei menționați acum, cu excepția lui Giani Deli-Iorga (despre care nu se știe nimic), fac ce fac și mai formulează câte o cerere de eliberare provizorie, poate-poate vor putea fi lăsați în libertate, idee care nu prea le surâde judecătorilor, sigur și oamenilor care se tem de ei.
Daniel ALBU
