Medicul Tudor Ciuhodaru anunță că există riscul de botulism alimentar. Medicul îndeamnă oamenii să verifice cu mare atenție toate alimentele preparate și conservate în gospodărie, mai ales în această perioadă.
Aruncați orice aliment conservat dacă recipientul este bombat şi fierbeți minim 10 minute orice conservă, susține medicul. Patru persoane au ajuns la spital cu suspiciune de botulism după ingestia de șuncă de porc conservată în casă.
Tudor Ciuhodaru a oferit și informații despre riscurile la care se expun oamenii prin alimentație și modul prin care acestea pot fi minimizate. Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România, așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în Parlament, este bine de știut că această boală:
1. Este rară, dar mortală.
2. Este produsă de cea mai puternică toxină bacteriană cunoscută.
3. Poate evolua în focare epidemice cu caracter sezonier (în special primăvara, după o perioadă mai lungă de depozitare a conservelor făcute în gospodărie).
4. Cele mai frecvente surse sunt conservele preparate necorespunzător în casă ce oferă condițiile necesare pentru producerea şi transmiterea toxinei botulinice. Conservele închise, fără aer, incorect sterilizate, permit ca sporii acestei bacterii anaraerobe – Clostridium botulinum – să contamineze, să germineze şi să producă neurotoxine. Şi fructele, legumele, carnea de vită şi peștele pot deveni surse de botulism atunci când nu sunt respectate cu strictețe regulile individuale de igienă.
5. Produsele din comerț produc ocazional epidemii, însă cel puţin unele dintre acestea se datorează depozitării, utilizării sau manipulării neadecvate făcute de cumpărător.
6. Toxina poate fi inactivată cu ușurință prin procedeele casnice obișnuite de preparare a alimentelor. Este suficientă expunerea la temperatura de 100°C timp de 10 minute.
7. Sporii, în schimb, sunt foarte rezistenți la căldură, necesitând pentru inactivare expunere la 120°C, ca în sterilizarea cu aburi sau în oalele cu presiune.
8. Botulismul transmis prin alimente debutează brusc, de obicei la 18-36 de ore după ingestia de toxine, deși perioada de incubație poate varia între 4 ore şi 8 zile.
a) Caracteristică este paralizia simetrică, descendentă, ce se manifestă prin diplopie (vedere dublă), disartrie (tulburări de vorbire) şi/sau disfagie (dificultate la înghițit); apoi progresează, deseori rapid, de la nivelul capului, cuprinzând gâtul, brațele, toracele şi membrele inferioare şi care poate duce la insuficiență respiratorie şi la deces. Ptoza palpebrală (căderea pleoapelor) este frecventă şi la jumătate din pacienți se observă pupile dilatate sau fixe.
b) Greața, vărsăturile şi durerile abdominale pot apărea înainte sau după debutul paraliziei iar constipația şi retenția de urină fac parte adesea din tabloul clinic.
c) Sunt frecvente simptome ca amețeala, vederea încețoșată, gura uscată şi uneori durere şi uscăciunea în gât. Pacienții sunt în general alerți şi orientați, însă pot fi şi somnolenți, agitați şi anxioși.
d) Tipic, febra este absentă.
ATENȚIE! Nu uitați 3 lucruri importante:
1. Aplicați tehnicile de conservare corectă a alimentelor în gospodărie. Ele au drept scop îndepărtarea tuturor bacteriilor, de exemplu prin prepararea termică în oala sub presiune la 120 grade Celsius cel puţin 30 de minute.
2. Asigurați eliminarea eventualelor toxine: aruncați orice aliment conservat dacă recipientul este bombat şi fierbeți minim 10 minute orice conservă.
3. Învățați să recunoașteți primele simptome. Nu temporizați prezentarea la spital atunci când la 18-36 de ore după consumul de alimente conservate în casă, insuficient preparate termic, apar semnele de paralizie simetrică progresivă descendentă, fără febră sau afectare senzorială. Primul ajutor constă în depurarea toxinei-şi eventual ABC. Antitoxina reprezintă tratamentul de elecţie.
A.V.
