Cele mai recente cifre arată că un număr îngrijorător de mare de români suferă de diabet. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat marţi, la conferinţa dedicată Zilei Mondiale a Diabetului Zaharat – „Maraton în Diabet”, că 11,6 % dintre români au diabet şi că 2,5 miliarde de lei au fost alocate pentru tratamentul şi monitorizarea acestei boli în România, pentru cei aproape 1,5 milioane de pacienţi, scrie realitatea.net.
Ministrul Rafila a afirmat că este o problemă care trebuie să facă obiectul politicilor de sănătate şi că prevenţia trebuie să înceapă din copilărie, iar acest lucru se poate face prin educaţie pentru sănătate în şcoala românească, începând din ciclul primar, continuând cu gimnaziul şi liceul.
Ministrul a afirmat că una dintre cele trei patologii majore din domeniul bolilor netransmisibile care afectează sănătatea oamenilor este diabetul, alături de bolile oncologice şi cele cardio-vasculare şi reprezintă majoritatea cazurilor de boală cronică şi majoritatea cazurilor de deces înregistrate la nivel global şi nici ţara noastră nu face excepţie.
Alexandru Rafila a arătat că 11,6 % dintre concetăţenii noştri au această afecţiune.
”Este o cifră importantă, resursele alocate sunt şi ele importante, 2,5 miliarde de lei alocate pentru tratamentul şi monitorizarea acestei boli în România, aproape 1,5 milioane de pacienţi şi este clar că discutăm despre o problemă care trebuie să facă obiectul politicilor de sănătate”, a subliniat ministrul.
Rafila a precizat că ”facem estimări legate de creşterea numărului de cazuri, estimări legate de necesitatea creşterii resurselor alocate persoanele care au diabet, iar deviza acestei zile este: Controlează diabetul şi nimeni nu spune nimic despre cum să facem încât să oprim această creştere care nu este o creştere sănătoasă şi ea poate fi oprită printr-o politică publică adecvată”.
”Chiar şi resursele pe care în momentul de faţă le alocăm pentru tratamentul diabetic şi să nu uităm a complicaţiilor diabetului pentru că de cele mai multe ori complicaţiile diabetului sunt cele care consumă foarte multe resurse, care pun viaţa în pericol şi care duc la un număr foarte mare de decese, şi la o invaliditate evidentă în rândul persoanelor cu diabet, din diverse cauze, este clar că noi trebuie să ne concentrăm asupra politicilor care să ducă la reducerea cazurilor de diabet”, a spus ministrul Sănătăţii.
Ministrul a mai afirmat că diabetul este ”consecinţa unui stil de viaţă nesănătos, care stil de viaţă nesănătos este generat de tradiţii, de obiceiuri sau de publicitate de foarte multe ori”.
”Consumăm foarte mulţi carbohidraţi şi grăsimi saturate, lucrul ăsta în mod evident duce la tulburări metabolice şi până la urmă diabetul reprezintă o tulburare metabolică profundă care netratată duce la complicaţii şi la deces”. Cred că politicile publice, fie că ele se referă la domeniul sănătăţii sau la domeniul alimentaţiei (..) trebuie să ducă la acest răspuns”, a arătat Rafila.
Ministrul a precizat că convins că lipseşte informarea publicului pe acest subiect.
”Nu ştiu câte studii şi câte statistici s-au făcut legat de informarea publicului legat de modul de alimentatie, de activitatea fizică, de beneficiile activităţii fizice există în momentul de faţă, să vedem cât de informată este populaţia României în ceea ce priveşte modul de prevenire a diabetului şi a complicaţiilor sale. Evident că răspunsul trebuie să vină încă din copilărie. (..) Este clar că prevenţia trebuie să înceapă din copilărie iar acest lucru se poate face prin educaţie pentru sănătate în şcoala românească, începând din ciclul primar, continuând cu gimnaziul şi bineînţeles mai târziu la liceu dar cu noţiuni adaptate pentru fiecare categorie de vârstă”, a spus ministrul.
Rafila a menţionat că ”deprinderile sănătoase se dobândesc în copilărie”. ”Este clar că ne dorim generaţii care să fie cât mai sănătoase, care să aibă nevoie de cât mai puţine servicii medicale. (..) Este clar că prevenţia şi o politică consecventă în următorii ani, care sigur, nu va da rezultate imediat, va da într-un termen mediu, este răspunsul corect alături de alocarea de resurse pentru diagnosticul, pentru tratamentul şi monitorizarea pacienţilor”, a afirmat ministrul Sănătăţii.
”Soluţia nu este să tratăm cât mai mulţi, soluţia este să reducem impactul acestei boli asupra sănătăţii publice”, a spus în final ministrul.
D.A.
