În ultimii ani, Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual a trimis zeci de adrese oficiale către Ministerul Afacerilor Interne, Guvern, comisii parlamentare, conducerea Parlamentului și Consiliul Suprem de Apărare al Țării, pentru a semnala gravele implicații pe care le au deficitul de personal, salarizarea precară și lipsa de predictibilitate în pensionare asupra Sistemului de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, în general, și în special asupra comunităților, tot mai grav afectate de imposibilitatea MAI de a asigura un serviciu polițienesc performant și permanent.
Aceste probleme au fost abordate, constant, în comunicarea publică a SNPPC și a liderilor săi, pentru a sensibiliza factorii politici decidenți cu privire la nevoia urgentă de măsuri concrete în acest sens.
Acum, actuala conducere a MAI a pus pe agenda ședinței de miercuri, 28 februarie a.c., a Guvernului două Memorandumuri (unul general și altul special, pentru rețeaua sanitară proprie), care confirmă 100% semnalele de alarmă trase de SNPPC și vizează reducerea parțială a deficitului actual de personal, de circa 36.000 de oameni, prin deblocarea a 5.200 de posturi vacante de execuție, în vederea finanțării și ocupării acestora.
Memorandumul general redactat de MAI relevă faptul că: ,,În prezent, Ministerul Afacerilor Interne se confruntă cu un deficit major de personal, din cauza ieşirilor din sistem. ca urmare a accesării dreptului la pensie de către poliţiştii şi cadrele militare în activitate. De asemenea, din funcţiile rămase ocupate, unele s-au vacantat prin modificarea sau încetarea raporturilor de serviciu ale titularilor acestora din alte cauze decât accesarea dreptului la pensie (demisii, decese, transfer etc.).
În acest context, la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, la data de 31.12.2023, erau vacante un număr de 36.392 de funcţii, ceea ce reprezintă un deficit de 22,21%. Deficitul de personal cu care se confruntă una dintre principalele structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Poliția Română, este de 20,27%.
În contextul creșterii numărului de infracţiuni de ultraj, s-a constatat faptul că majoritatea au fost îndreptate împotriva personalului Ministerului Afacerilor Interne care își desfășoară activitatea în cadrul structurilor de ordine publică (în special polițiști și jandarmi), fiind săvârșite, în cele mai multe cazuri, în mediul urban, cu ocazia intervenției la evenimente, precum și pe timpul desfășurării unor acțiuni punctuale în spațiul public. Unul dintre factorii care au generat acest lucru îl reprezintă insuficiența resurselor umane necesare îndeplinirii în condiții optime a activităților operative, aspect care crește vulnerabilitatea personalului Ministerului Afacerilor Interne pe timpul îndeplinirii misiunilor de ordine și siguranță publică. Structurile Poliției Române au intensificat acțiunile în ceea ce privește combaterea infracționalității, pe mai multe paliere, în mod special în ceea ce privește combaterea traficului de droguri, lupta împotriva traficului de persoane, siguranța rutieră etc (…)“.
Conform Memorandumului, deficitul de personal, pe structuri, este următorul: Poliția Română – 13.403 (20,27%); Poliția de Frontieră Română – 3.056 (20,32%); Jandarmeria Română – 6.075 (21,69%); Inspectoratul General pentru Imigrări – 256 (18,63%); Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – 8.777 (24,86%); Rețeaua sanitară a MAI – 896 (40,07%).
Ocuparea celor peste 5.000 de posturise va face etapizat, în funcție de priorități, începând cu luna mai, urmând a fi încheiată în trimestrul IV al acestui an.
„FSNPPC apreciază că cele 5.200 de posturi care vor fi ocupate în 2024 (multe dintre acestea fiind posturi unice, de specialist), reprezentând doar 14,5% din deficitul total, de peste 36.000 de oameni, nu sunt de natură să rezolve problemele pe care le generează lipsa de personal.
În continuare, mai ales în mediul rural, de exemplu, unu sau doi polițiști vor munci pentru toată subunitatea (cinci sau șase oameni, câți ar trebui să fie, conform statului de organizare), iar «recunoașterea» financiară a activității lor suplimentare, a orelor de permamență, a efortului și a riscurilor la care se supun, încă lipsește, la ora actuală fiind doar în stadiul de promisiune.
Ne-am fi așteptat ca, în pagina 5 a Memorandumului, unde sunt stipulate «Măsurile necesare pentru diminuarea deficitului de personal», să vedem referiri concrete și la măsuri de recuperare a restanțelor salariale pe care Guvernul le are față de noi, nu doar la, cităm: «o abordare strategică integrată în raport cu ameninţările convenţionale şi/sau neconvenţionale, precum şi amploarea şi consecinţele fenomenului criminalităţii (…)».
Sună frumos când spui «abordare strategică», dar rubrica asta nu apare pe fluturașul de salariu“, a transmis Biroul Executiv al Federației Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România.
V.I.
