Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR), cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, a organizat luni, 17 iunie, la Bucureşti, Conferinţa de prezentare a rezultatelor studiului-pilot privind situaţia sănătăţii orale la nivel naţional 2024, care constituie o premieră în România atât datorită acoperirii naţionale, cât şi completării datelor culese pe bază de chestionar cu realizarea de examene clinice.
Acest demers, iniţiat cu sprijinul Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS) pentru a genera o îmbunătăţire a politicilor publice în domeniu, se bazează pe necesitatea parteneriatului cu autorităţile naţionale, europene, asociaţiile de pacienţi şi industria de profil.
Evenimentul a reunit reprezentanţi ai corpului profesional al medicilor stomatologi, ai autorităţilor publice şi ai organizaţiilor profesionale de sănătate dentară, precum şi reprezentanţi ai mediului academic şi ai unor companii private. Printre invitaţi s-au remarcat ministrul Sănătăţii, prof. dr, Alexandru Rafila, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Florin Lixandru, preşedintele CMSR, dr. Florin Lăzărescu, preşedintele Comisiei de Sănătate din Senatul României, prof. Univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul diviziei Programe de Sănătate în cadrul OMS, dr. Silvia Gatscher, directorul Direcţiei Reglementări şi Norme de Contractare din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Elisabeth Iuliana Brumă, coordonatorul proiectului-pilot privind sănătatea orală a românilor 2024/trezorier CMSR, dr. Mariana Cărămidă şi o parte a medicilor stomatologi implicaţi în proiect, precum dr. Lavinia Bostan Valsov, dr. Oana Florea, dr. Palar Victoria, dr. Andrei Ionel, sau dr. Niculescu Cristina Mirona.
România este pe penultimul loc în UE în ceea ce priveşte consultaţiile stomatologice, cu o medie anuală de 0,3 per capita, faţă de 0,9, media europeană. Adresabilitatea scăzută la medicul stomatolog duce la identificarea tardivă a problemelor de sănătate orală şi la costuri crescute de tratament. Ţinând cont de faptul că nu există studii cuprinzătoare naţionale despre sănătatea orală a populaţiei, prevalenţa afecţiunilor dentare, parodontale sau anomaliilor ortodontice, ceea ce afectează fundamentarea politicilor publice eficiente, CMSR şi-a propus să îmbunătăţească starea de sănătate orală prin iniţiative bazate pe date statistice relevante. Primul proiect de acest fel este studiul-pilot 2024 privind sănătatea orală a românilor, o cercetare evaluativă a stării de sănătate orală, care va sprijini adaptarea politicilor publice şi alocarea fondurilor adecvate de către CNAS pentru educaţie, prevenţie şi tratament.
„Noi, medicii stomatologi din România, suntem convinşi ca sănătatea orală trebuie privită ca o componentă esenţială a sănătăţii generale. Investiţiile în prevenţie, educaţie şi accesibilitatea serviciilor stomatologice sunt esenţiale pentru a îmbunătăţi sănătatea orală şi, implicit, sănătatea generală a populaţiei. Este vital ca toţi factorii implicaţi, de la autorităţi la profesionişti din domeniul sănătăţii şi până la fiecare individ în parte, să colaboreze pentru a atinge acest obiectiv comun„, a afirmat preşedintele CMSR, dr. Florin Lăzărescu, în cuvântul de deschidere.
Studiul realizat de CMSR, în perioada februarie-mai 2024, cu participarea a 172 de medici stomatologi şi a 1544 de pacienţi de toate vârstele din mediul urban şi rural, arată că majoritatea adulţilor (70%) şi adolescenţilor (70%) consideră sănătatea orală foarte importantă pentru bunăstarea lor, iar 79% dintre români sunt mulţumiţi de calitatea serviciilor stomatologice. Cu toate acestea, peste două treimi dintre români au cel puţin o afecţiune orală. Printre cele mai frecvente afecţiuni se numără cariile dentare cavitare (66% dintre copii şi 64% dintre adulţi), inflamaţia gingivală (35% dintre copii şi 57% dintre adulţi), şi edentaţiile neprotezate (73% dintre adulţi). Cariile cavitare afectează în medie patru dinţi per persoană, iar parodontita este prezentă la 38% dintre adulţi. De asemenea, infecţiile dentare acute şi anomaliile dento-maxilare sunt frecvente, iar accesarea serviciilor de urgenţă este redusă, mulţi preferând auto-medicamentaţia. Consulturile regulate sunt considerate importante de 92% dintre respondenţi, dar doar 44% au fost la un control de rutină în ultimul an. Există o nevoie semnificativă de servicii stomatologice, inclusiv cele de urgenţă şi cele decontate de CNAS, de care doar 32% dintre adulţi beneficiază, iar nivelul de informare despre sănătatea orală este redus, 35% dintre respondenţi considerându-se puţin informaţi. Este necesară o mai mare implicare a medicilor stomatologi în prevenţie, în sănătatea orală, atât din perspectiva igienei, cât şi a comportamentelor.
„Stomatologia este, din păcate, o specialitate ignorată în acest moment. E o specialitate ignorată de toate instituţiile statului şi de alţi colegi medici. Suntem consideraţi mai puţin importanţi. Ar trebui să existe o colaborare strânsă între medicul de familie şi medicul stomatolog, cel puţin în zonele rurale, între medicul ginecolog şi medicul stomatolog, între medicul oncolog şi medicul stomatolog şi între medicul cardiolog şi cel stomatolog pentru că afecţiunile stomatologice influenţează starea de sănătate generală a populaţiei. Şi dacă noi nu avem grijă şi nu ne implicăm, rezultatele pe termen lung vor fi dezastruoase„, a afirmat dr. Lavinia Bostan Valsov, medic stomatolog implicat în proiect.
„Cu un program de prevenţie coerent, derulat constant şi eficient, încă de la vârsta de 2 ani, situaţiile în care se ajunge la o reabilitare totală, prin implanturi dentare şi reconstrucţii osoase, pot fi prevenite şi costurile terapeutice scăzute. Prevenţia şi politicile de prevenţie naţionale sunt esenţiale pentru toate grupele de vârstă. De asemenea, costurile pentru terapia de bază stomatologică, pentru asigurarea stării de sănătate orale şi generale, precum şi integrarea socială a unui cetăţean român european trebuie să fie parte din asistenţa medicală primară, fiind un drept al oricărui român asigurat„, a adăugat dr. Oana Florea, medic stomatolog implicat în proiect.
Astfel, studiul realizat de Colegiul Medicilor Stomatologi din România recomandă introducerea „stomatologiei de familie” ca serviciu medical de bază finanţat prin bugetul CNAS, axat pe educaţie, prevenţie, urgenţe şi controale periodice, precum şi creşterea graduală a finanţării din FNUASS pentru servicii stomatologice şi definirea unui cadru strategic şi de monitorizare a sănătăţii orale. De asemenea, studiul subliniază importanţa educaţiei pentru sănătatea orală în rândul copiilor şi prioritizarea accesului la servicii preventive, sugerând şi creşterea accesului la servicii stomatologice în zone defavorizate prin asistenţă medicală mobilă şi organizarea unei campanii comprehensive de educaţie şi informare. În plus, se propune introducerea educaţiei medicale post-universitare privind comunicarea în sănătatea orală şi cursuri de comunicare medic-pacient. Nu în ultimul rând, se recomandă ca sistemul informaţional curent să fie îmbunătăţit pentru a evalua sănătatea orală şi performanţa serviciilor furnizate. În final, se propune un parteneriat social pentru sănătatea orală, integrat în acoperirea universală cu sănătate.
Referitor la informarea precară privind sănătatea orală şi la accesul deficitar la servicii stomatologice, în special în mediul rural şi pentru copiii din familii defavorizate, ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, a propus întărirea unei reţele de medicină şcolară, de exemplu, care să cuprindă cabinete stomatologice, precum şi elaborarea unui program puternic de prevenţie la Ministerul Sănătăţii, a unui program de educaţie pentru sănătate la Ministerul Educaţiei şi o finanţare „care să ţină cont de realităţi”. „Cred că putem să găsim o soluţie, mai ales că există un program operaţional pentru sănătate, o să existe resurse pentru a dezvolta o astfel de reţea de medicină şcolară stomatologică”, a adăugat acesta.
În ceea ce priveşte demersurile întreprinse de Ministerul Educaţiei împreună cu instituţiile din subordine în direcţia integrării educaţiei pentru sănătate în curriculumul preuniversitar obligatoriu, secretarul de stat Florin Lixandru, a amintit că la clasele primare, disciplina „dezvoltare personală” include subiecte despre igienă şi sănătate publică, iar pentru gimnaziu şi liceu există disciplinele „consiliere şi dezvoltare personală” şi „consiliere şi orientare”. La acestea se adaugă şi o disciplină opţională, „educaţie pentru sănătate”. În plus, sunt desfăşurate activităţi extraşcolare şi în programul „Şcoala altfel” pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos.
„Prin aceste iniţiative, practic, şcoala devine un partener important în promovarea sănătăţii orale, educând şi sprijinind elevii în adoptarea unor obiceiuri sănătoase care vor avea un impact pozitiv pe termen lung asupra stărilor generale de sănătate”, a afirmat secretarul de stat Florin Lixandru.
Ţinând cont de nevoia de a consolida educaţie pentru sănătate orală, secretarul de stat a asigurat CMSR de deschiderea ministerului pentru implementarea proiectelor şi programelor în sprijinul elevilor, studenţilor şi părinţilor. De asemenea, a anunţat că în curând va fi prezentată o strategie naţională de sprijinire a părinţilor, cu obiective în consiliere şi informare privind educaţia pentru sănătate.
În acest sens, preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, a subliniat necesitatea implementării unor măsuri concrete în paralel cu eforturile educaţionale pentru a învăţa copiii să utilizeze corect resursele disponibile pentru igiena orală. El a subliniat importanţa educaţiei pentru sănătatea orală încă de la grădiniţă, deoarece mulţi copii nu sunt învăţaţi să se spele pe dinţi acasă. Problemele includ lipsa infrastructurii adecvate, mai ales în mediul rural, în ciuda fondurilor disponibile, dar care nu sunt utilizate eficient în acest scop.
De asemenea, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel a apreciat propunerea CMSR privind introducerea stomatologiei de familie în tandem cu medicina de familie, în condiţiile în care există „o ruptură între cei doi piloni” cu efecte asupra stării generale de sănătate a românilor, şi şi-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu CMSR pentru transpunerea acestei idei în legislaţie.
La rândul său, dr. Florian Bodog, fost ministru al Sănătăţii, actualmente senator şi membru în Comisia de Sănătate din Senat, şi-a arătat susţinerea pentru această propunere şi a invitat CMSR la discuţii privind forma şi conţinutul unui astfel de proiect legislativ. În plus, acesta a afirmat că un al doilea pas necesar pentru îmbunătăţirea stării de sănătate orală este legat de medicina şcolară, pledând pentru cabinete stomatologice în fiecare unitate şcolară mare, şi pentru colaborarea cu Ministerul Educaţiei, în direcţia formării de asistenţi de medicină dentară care să poată transmite către pacienţi şi noţiuni de prevenţie.
Având în vedere starea sănătăţii orale a românilor, precum şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind adoptarea de politici prin care statele să asigure acoperirea universală cu servicii de sănătate orală pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, răspunzând astfel nevoilor şi cerinţelor populaţiei pentru o bună sănătate orală, Colegiul Medicilor Stomatologi din România a propus spre analiză şi dezbatere un Memorandum pentru Sănătatea Orală a Românilor.
Acest document oferă noi instrumente pentru politicile publice, prin asumarea partenerilor instituţionali, cu scopul de a facilita accesul la servicii de sănătate orală esenţiale, de calitate, pentru toţi cetăţenii.
Principiile fundamentale ale acestui document subliniază importanţa sănătăţii orale pentru o bunăstare generală de sănătate, accesul egal la servicii medicale stomatologice şi alinierea politicilor naţionale cu strategia globală a OMS privind sănătatea orală. De asemenea, viziunea CMSR este strâns corelată cu abordarea Ministerului Sănătăţii, aşa cum a fost promovată în Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030. Astfel, şi medicii stomatologi pot fi parte a procesului de apropiere a serviciilor medicale de cetăţean, dezvoltând programele preventive şi crescând rolul serviciilor ambulatorii.
În acest sens, directorul Direcţiei Reglementări şi Norme de Contractare din cadrul CNAS, Elisabeth Iuliana Brumă, a informat despre organizarea, la nivelul Casei Naţionale, a unui grup de lucru pentru asistenţă medicală stomatologică, în care se colaborează cu CMSR, şi că, pornind de la acest studiu, se va construi bugetul pentru anul viitor pentru a garanta accesul echitabil, universal şi nediscriminatoriu la servicii stomatologice, aşa cum prevede legea 95/2006 şi aşa cum este prevăzut şi în principiul numărul trei din memorandumul pentru sănătatea orală.
În încheiere, preşedintele CMSR, dr. Florin Lăzărescu, a subliniat necesitatea unui „efort comun pentru a promova comportamente sănătoase, a asigura accesul la îngrijire şi a monitoriza impactul afecţiunilor orale asupra sănătăţii generale”. „Prin asumarea şi implementarea acestui memorandum, prin colaborarea strânsă între autorităţile publice, organizaţiile non-guvernamentale şi instituţiile relevante, România va putea să îmbunătăţească starea sănătăţii orale a populaţiei,, contribuind astfel la o societate mai sănătoasă şi mai echitabilă”, a afirmat acesta.
Alexandra VASILE
