Opt orașe care au fost șterse de pe harta României: de ce au dispărut, de fapt

În ultimii ani, harta României a cunoscut transformări notabile, unele dintre ele fiind chiar neașteptate. Astfel, există localități care în trecut jucau un rol central și care acum au dispărut în totalitate, iar de numele lor mai sunt legate numai istoria și poveștile de altădată.

Ținutul Fălciului, prezent numai în atestările istorice

În județul Vaslui, odinioară se afla unul dintre cele mai importante orașe din punct de vedere strategic și militar: Ținutul Fălciului. Acest oraș a jucat un rol esențial pe harta comercială a României. Astăzi, Ținutul Fălciului este menționat doar în documentele istorice, prima atestare a acestei așezări fiind în „Cronica călugărilor Mănăstirii Putna”. Nimic altceva nu mai vorbește despre măreția orașului de altădată. Reședința de județ a fost mutată la Huși. Această schimbare de reședință a marcat începutul declinului pentru Ținutul Fălciului, până la dispariția completă a acestuia, scrie playtech.ro

Lista orașelor care au dispărut de pe harta actuală a României

Din păcate, Ținutul Fălciului nu este singurul care a dispărut de pe harta României. Al doilea sit ca mărime din țară, după Sarmizegetusa este și el tot de domeniul trecutului. În prezent, tot ce a mai rămas din cetatea Vicina din insula Păcuiul lui Soare sunt doar ruinele. Din fericire, acestea continuă să fie un magnet pentru turiștii care ajung în Călărași.

Opt orașe care au fost „șterse” de pe harta României

• Orașul de Floci

Acesta era situat la gura de vărsare a râului Ialomița în Dunăre, iar în trecut, el a fost cel mai important centru comercial din Țara Românească. Fosta așezare se înscrie pe lista de orașe România dispărute încă din secolul al XIX-lea și se presupune că aici s-a născut Mihai Viteazul

• Fâlciu, Vaslui

Fâlciu este una dintre cele mai vechi așezări umane de pe raza județului, având importanță strategică, militară și comercială. Ținutul Fâlciului a dat numele județului cu reședința la Huși, iar prima atestare documentară a sa apare în „Cronica călugărilor Mânăstirii Putna”, izvor care cuprinde date între anii 1466-1566. Acolo se spune că pe atunci existau 24 de ținuturi, printre care și cel al Fâlciului, cu capitala în târgul Fâlciu, reședință ce a fost mutată mai apoi la Huși.

• Cetatea Vicina din insula Păcuiul lui Soare

Ea este al doilea sit ca mărime din țară, după Sarmisegetuza. Ruinele cetății Vicina se afundă tot mai mult în apele Dunării, fiind un loc rupt de civilizație. Mai mult de trei sferturi din cetate este scufundată și se poate observa doar dacă apa este limpede.

• Colonia Ucea

Colonia Ucea a fost transformată în Orașul Victoria prin Decretul 467 din 12 noiembrie 1954 al MAN. ,,Certificatul de naștere pentru orașul Victoria a fost completat. Orașul Victoria seamănă cu un oraș stațiune. Casele au colorit viu, dantelăria de lemn a balcoanelor, ferestrele mari și luminoase…” se titra în ziarul Scânteia. Ion Leonte a scris prima poezie dedicată noul oraș, la 21 iunie 1959, publicată în ,,Drum Nou” și apoi în ,,Luceafărul” la 1 mai 1960.

• Ester, Constanța

Cea mai veche atestare a orașului datează din anul 1538 în jurnalul expediţiei sultanului Soliman Magnificul, îndreptată împotriva lui Petru Rareş. El se situa pe malul pârâului Casimcea.

• Baia

Localitatea Baia, din judeţul Suceava a fost prima capitală a Moldovei. Astăzi se numără printre oraşele dispărute din România. El a rămas doar o comună a judeţului Suceava, în care trăiesc circa 10.000 de persoane. Potrivit istoricilor, Baia ar exista ca aşezare medievală încă din prima jumătate a secolului al XIII-lea.

• Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Sunt două oraşe dispărute din România, și au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele lor se regăsesc pe teritoriul Hunedoarei, fiind situri istorice importante.

• Oraşul Târgşor

În Evul Mediu, el se afla pe locul actualei comune prahovene Târgşoru Vechi. Azi au mai rămas astăzi doar ruinele a trei biserici. Satul modest de azi se află la aproximativ șapte kilometri de Ploieşti, însă în Evul Mediu a constituit un important şi prosper centru comercial al Ţării Româneşti.

L.M.