Când se interzic centralele de apartament în România: care sunt alternativele

Guvernul lucrează la modificarea legii privind performanța energetică a clădirilor, urmând să interzică centralele de apartament care nu corespund noilor standarde de eficiență energetică și emisii de carbon. Această schimbare face parte din eforturile României de a se alinia directivelor europene privind sustenabilitatea și reducerea emisiilor de carbon.

De ce se schimbă legea?

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat că, în prezent, apartamentele goale din cartiere de lux, unde consumul este sub 100 de kWh, beneficiază de același sprijin guvernamental ca și apartamentele familiilor cu venituri mici, care au un consum similar. Această situație este considerată inechitabilă, motiv pentru care se dorește redefinirea criteriilor de eligibilitate pentru ajutorul la plata facturilor de energie.

„România trebuie să se alinieze directivelor europene. Energia, în mare parte, provine acum, în sectorul rezidențial, din combustibili fosili. Pompele de căldură și panourile fotovoltaice pot crește randamentul de producție și practic decarbonăm și eficientizăm locuințele din punct de vedere termic”, a spus Burduja.

Directiva privind performanța energetică a clădirilor convenită de Parlamentul European și statele membre ale UE prevede eliminarea treptată până în 2040 a cazanelor/sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili. Prin urmare, nu se interzic sistemele de încălzire pe gaz din clădirile existente

Noile sisteme de încălzire permise

Conform noilor reglementări, centralele pe gaz din apartamente care nu corespund noilor indici de performanță energetică trebuie să fie înlocuite cu următoarele variante:

• Sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile.
• Sisteme de cogenerare/trigenerare.
• Racordare la rețelele urbane de încălzire sau răcire.
• Pompe de căldură, panouri termice și/sau electrice solare, centrale eoliene, precum și sisteme combinate.
• Schimbătoare de căldură sol-aer.
• Recuperatoare de căldură.

Costurile noilor soluții

Toate soluțiile propuse sunt considerabil mai scumpe decât centralele termice tradiționale. De exemplu, pentru o casă de 150 de metri pătrați, o pompă de căldură cu eficiență foarte mare costă aproximativ 15.000 de euro, în timp ce o centrală termică tradițională costă în jur de 3.500 de euro. Totodată, prețul unui apartament ar putea crește cu aproximativ 4.000 de euro dacă blocul ar folosi sisteme fotovoltaice sau pompe de căldură, scrie playtech.ro

Impactul asupra locuitorilor

Această schimbare legislativă va avea un impact semnificativ asupra locuitorilor. Pe termen lung, aceste măsuri sunt menite să reducă consumul de energie și emisiile de carbon, contribuind astfel la protecția mediului și la economisirea de energie. Totuși, pe termen scurt, costurile ridicate pentru implementarea noilor soluții de încălzire pot pune o presiune suplimentară pe bugetele gospodăriilor.

Până la interzicerea centralelor termice pe gaz, Uniunea Europeană se gândește să impună o taxă pentru folosirea lor, ceea ce ar putea duce la o creștere a prețurilor la gaz. La un apartament cu două camere, factura anuală ar putea crește cu 800 de lei din cauza acestei taxe.

Clădiri noi cu emisii zero începând cu anul 2030

Din 2030, se impune ca toate clădirile noi să fie proiectate cu emisii zero; în timp ce clădirile noi, fie ele ocupate sau deținute de instituții publice, trebuie să îndeplinească acest standard începând cu anul 2028. Statele membre sunt încurajate să evalueze impactul asupra încălzirii globale pe întregul ciclu de viață al clădirilor, care include etapele de producție și eliminare a materialelor de construcție utilizate.

L.M.