Este cunoscut faptul că foarte mulți români au credite la diferite insituții financiare. Acestea sunt efectuate în special pentru achiziționarea unei locuințe sau diferite bunuri, nevoie persoanle. Așa că, foarte des este pusă întrebarea: cine va plăti ratele în cazul decesului.
Conform legii în vigoare, la data decesului, patrimoniul defunctului cuprinde totalitatea drepturilor și obligațiilor dobândite de către acesta de-a lungul vieții și până la momentul decesului.
Moștenirea și pasivul succesoral
La momentul decesului, patrimoniul defunctului, cunoscut și sub denumirea de masă succesorală, include toate drepturile și obligațiile acumulate în timpul vieții sale. Aceasta înseamnă că pe lângă bunurile moștenite, se transmit și datoriile, printre care se numără și creditele bancare.
Avocatul Traian Pașca explică faptul că patrimoniul succesoral este compus din activ (bunurile moștenite) și pasiv (datoriile și sarcinile moștenirii). În conformitate cu art. 1.114 alin.2 din Codul Civil (Legea nr. 287/2009), moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal sunt responsabili pentru datoriile și sarcinile moștenirii doar cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia, scrie playtech.ro
Răspunderea moștenitorilor
Moștenitorii sunt răspunzători pentru datoriile defunctului, dar numai în măsura bunurilor moștenite. Acest lucru înseamnă că bunurile proprii ale moștenitorilor nu sunt afectate de datoriile defunctului. Creditorii, inclusiv băncile, pot urmări datoriile doar în cadrul patrimoniului succesoral.
Totuși, există o excepție. Dacă moștenitorul sustrage sau ascunde cu rea-credință bunuri din patrimoniul succesoral, acesta va fi obligat să plătească datoriile succesiunii și cu bunurile sale proprii. Astfel, moștenitorul trebuie să declare toate bunurile aflate în patrimoniul defunctului pentru a evita răspunderea personală pentru datoriile acestuia.
Când nu se moștenesc datoriile?
Există situații în care moștenirea este compusă exclusiv din datorii, fără ca moștenitorii să primească vreun activ. În acest caz, moștenitorii nu sunt responsabili pentru plata datoriilor cu bunurile lor proprii, deoarece nu au moștenit niciun activ. Într-o astfel de situație, banca nu poate urmări moștenitorii pentru datoriile defunctului.
Executarea silită
Dacă moștenitorii acceptă moștenirea, iar aceasta include și imobile ipotecate, banca poate proceda la executarea silită a imobilului pentru a recupera datoria. Dacă suma obținută în urma valorificării imobilului nu acoperă integral datoria, moștenitorul nu va fi urmărit pentru diferență, cu excepția cazului în care a moștenit și alte bunuri.
Un aspect important este legat de asigurarea de viață atașată creditului. În multe cazuri, dacă creditul este asigurat pentru risc de deces, acesta se stinge în momentul decesului titularului, iar moștenitorii nu mai au obligația de a plăti ratele. În plus, cei care nu doresc să preia datoriile defunctului pot renunța la moștenire.
În cazul decesului unui titular de credit, moștenitorii trebuie să înțeleagă că responsabilitatea pentru plata datoriilor se limitează la bunurile moștenite. Bunurile proprii nu sunt afectate decât în situații speciale de rea-credință. Pentru a evita complicațiile, moștenitorii ar trebui să se asigure că toate bunurile defunctului sunt declarate corect și să ia în considerare opțiunile legale disponibile, inclusiv renunțarea la moștenire, dacă datoriile depășesc activele.
L.M.
