Curtea de Conturi a României este spaima primarilor de pretutindeni! Verificările Curţii duc de multe ori la imputarea unor sume semnificative de bani, reprezentând fonduri pe care edilii le-au gestionat cu încălcarea legii. Însă, în afară de primării ori autorităţii şi regii, Curtea de Conturi analizează şi bugetele unor instituţii precum Consiliul Superior al Magistraturii.
CSM funcționează în baza prevederilor Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările și completările ulterioare. CSM are calitatea de garant al independenței justiției, conferită de art. 133 alin. (1) din Constituția României, republicată. CSM coordonează activitatea Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri, iar Inspecția Judiciară funcționează ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, modificatăși completatăprin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, inspectorul-șef al Inspecției Judiciare este ordonator principal de credite. Conform unui raport publicat de Curtea de Conturi, “finanțarea cheltuielilor CSM în anul 2018 a fost asigurată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile, precum și din venituri proprii”.
“Bugetele INM și SNG sunt cuprinse distinct în bugetul CSM. În anul 2019 s-a efectuat misiunea de audit asupra situațiilor financiare întocmite la data de 31.12.2018. Opinia de audit Având în vedere că valoarea cumulată a abaterilor a fost situată sub pragul de semnificație, respectiv sub nivelul admisibil de eroare acceptat, a fost formulatăo opinie cu rezerve, cu paragraf de evidențiere a unor aspecte, asupra situațiilor financiare întocmite și raportate de CSM pentru anul 2018. Constatări Curtea de Conturi a identificat deficiențe privind organizarea și conducerea evidențelor contabile, efectuarea eronată a unor cheltuieli pentru organizarea de concursuri și examene, precum și deficiențe referitoare la gestionarea resurselor umane. La nivelul Consiliului, evidența contabilă nu a fost condusăși organizată în toate cazurile conform Normelor metodologice, Planului de conturi și instrucțiunilor de aplicare a acestuia. În anul 2018, pentru unii salariați și pentru perioade anterioare anului 2018 au fost stabilite, prin acte administrative emise de ordonatorul principal de credite al CSM, indemnizații de încadrare mai mari, prin utilizarea unor valori de referință sectoriale mai mari decât cele aflate în plată în perioada respectivă. În consecință, pentru acei salariați a fost stabilită o datorie în sumă de 3.474,4 mii lei, din care au fost efectuate plăți în cuantum de 1.541,9 mii lei. La finele anului 2018, suma datoratăde instituție salariaților a fost de 1.932,4 mii lei, dar aceasta nu a fost înregistrată ca atare în conturile contabile și raportate în situațiile financiare. Astfel că o parte din sumă, respectiv suma de 880,8 mii lei, a fost reflectată în contul contabil „Provizioane” și raportată în bilanț la „Datorii necurente”, deși nu făcea parte din categoria sumelor recunoscute ca provizioane. Totodată, a fost înregistrată eronat în același cont și actualizarea cu indicele de inflație în sumă de 62,6 mii lei, iar suma de 1.051,5 mii lei a fost înregistrată în contul contabil extrabilanțier, nefiind astfel raportată în situațiile financiare încheiate pentru anul 2018” – indică documentul citat.
Curtea de Conturi a mai constatat că CSM a efectuat plăți din bugetul de stat pentru plata cu ora, în sumă de 413,5 mii lei, membrilor comisiilor de concurs corespunzătoare concursurilor sau examenelor, altele decât cele de admitere, în condițiile în care acestea se puteau suporta din venituri proprii.
“Mai mult, s-a constatat că plata orelor prestate de comisia de admitere nu a fost suportată integral din venituri proprii, ci și din bugetul de stat, prin acordarea de ore libere plătite, contrar prevederilor din HG nr. 183/2005privind înființarea pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a unei activități finanțate integral din venituri proprii. De asemenea, nu a fost prezentată o situație privind evidența orelor prestate de membrii comisiei de admitere în anul 2018, a orelor libere plătite și a celor rămase de recuperat.Consiliul a decontat nelegal cheltuieli în sumă de 5,8 mii lei, reprezentând diurna, cazarea și transportul unor persoane din afara instituției, membri ai comisiilor de concurs pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii și pentru admiterea în magistratură în perioada iulie-octombrie 2018. O situație similară s-a constatat și în cazul organizării concursului de promovare în funcția de judecător la ÎCCJ, în perioada august 2017-martie 2018, fiind identificat un caz în care au fost decontate cheltuielile cu transportul ale unui membru al comisiei de elaborare a subiectelor pentru proba scrisă. Aceste plăți au fost efectuate fără existența unei prevederi legale, care să oblige instituția la acordarea diurnei și la decontarea cheltuielilor de transport și cazare în cazul persoanelor din afara instituției – membri ai comisiilor de concurs. Instituția nu a asigurat minimizarea costului fondurilor alocate cheltuielilor de personal pentru prestarea unor activități remunerate. S-a constatat că posturile de personal asimilat magistraților au implicat costuri mai mari cu resursa umană decât cele de funcționar public/personal contractual, determinate de indemnizația de încadrare și de sporurile specifice mai mari, precum și de alte drepturi prevăzute de lege (gratuitatea asistenței medicale și a medica-mentelor, asigurarea unei locuințe de serviciu, sau în lipsa acesteia, decontarea până la valoarea de 600 de euro a chiriei, în lipsa unei proprietăți sau a domiciliului în București, asigurarea gratuității a trei călătorii anuale în țară). În cazul delegării personalului asimilat magistraților, instituția publică e obligată prin lege la acordarea indemnizației de delegare (diurnă) prin aplicarea unui procent de 2% din indemnizația de încadrare pentru fiecare zi de delegare. Aceste posturi se regăsesc la Serviciul achiziții publice și protocol, Biroul relații cu publicul, Biroul concursuri. Tot în anul 2018 au fost ocupate prin transfer trei posturi de personal asimilat, iar pentru 22 de posturi de personal asimilat magistraților, devenite vacante, modalitatea de ocupare a fost prin detașarea unor judecători și procurori. În anul 2018, niciunul dintre posturile vacante sau ocupate temporar prin detașare nu a fost scos la concurs în vederea ocupării acestuia pe perioadă nedeterminată. Prin această modalitate de ocupare a posturilor vacante, prin detașare, au fost efectuate cheltuieli suplimentare din bugetul statului, constând în drepturile cuvenite magistraților detașați. Detașarea magistraților s-a făcut pe posturi de personal asimilat magistraților, în condițiile în care, în unele cazuri, atribuțiile posturilor respective sunt similare cu cele ocupate de funcționarii publici sau contractuali, conform fișelor de post. Decizia de a detașa a fost fundamentată doar din punct de vedere al eficienței/eficacității, nu și din cel al economicității, respectiv nu s-a efectuat o analiză a costurilor pe care le implică ocuparea posturilor vacante prin detașare (temporar) comparativ cu organizarea de concursuri în vederea ocupării posturilor pe perioadă nedeterminată, astfel încât măsura luată să respecte principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei și eficienței cheltuielilor”, mai arată Curtea de Conturi.
Recomandările Curţii de Conturi pentru CSM au fost: înregistrarea corectă în contabilitate a datoriilor către salariați, rezultate din emiterea actelor administrative, cu respectarea conținutului economic al operațiunilor; verificarea plăților efectuate din bugetul de stat pentru concursuri și examene a căror finanțare se asigurădin venituri proprii conform prevederilor HG nr. 183/2005, reîntregirea bugetului de stat cu aceste sume,precum și verificarea plățilorefectuate fără bază legală atât din venituri proprii, cât și din bugetul de stat; identificarea plăților acordate membrilor comisiilor de concurs și care au avut calitatea de personal din afara instituției, stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia. În cazul cheltuielilor efectuate din bugetul de stat, sumele recuperate se vor vira la bugetul de stat; în privința gestionării resurselor umane utilizate de către CSM se impune analizarea posturilor din structura organizatorică avându-se în vedere atribuțiile din fișa postului și, după caz, transformarea acelor posturi de personal asimilat judecătorilor și procurorilor care nu necesită o specializare juridică în posturi de funcționar public/personal contractual; evaluarea costurilor pe care le implică cheltuielile cu resursa umană în cazul ocupării posturilor vacante și a celor ce urmează a se vacanta ca urmare a încetării detașărilor, cu respectarea principiilor de economi-citate, eficiențăși eficacitate.
Împotriva unei măsuri dispuse prin decizia Curţii de Conturi, conducerea CSM a formulat contestație, care a fost respinsă de Comisia de soluționare a contestațiilor organizată la nivelul Curții de Conturi. Ulterior, conducerea CSM a formulat cerere în instanță, care se află în curs de soluționare.
M.M.
