Fostele zone miniere din România, închise după 1989, sunt bogate în materii prime și pământuri rare. Asta reiese din analiza „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035”, document publicat de Guvernul României. Contextul mai larg pentru importanța acestui subiect e dat de evoluția războiului din Ucraina și de dorința marilor puteri (SUA, UE și Rusia) de a exploata resursele rare ale Ucrainei.
De asemnea, sectoare precum construcţiile, industria metalurgică, produselor chimice, auto, aerospaţială, industria de produse electronice şi producţia de energie sunt complet dependente de accesul la anumite materii prime. „Prin natura și diversitatea resurselor minerale, România poate deveni un pol de interes în sistemul incluziv industrial european”, se punctează în analiza invocată.
Pământuri rare (ușoare și grele): Lantan; Cesiu; Praseodim; Neodim; Promețiu; Samariu; Europiu; Gadoliniu; Terbiu; Disprosiu; Holmiu; Tuliu; Yterbiu; Lutețiu; Ytriu; Scandiu.
Cele 30 de materii prime critice pentru UE
De menționat că UE a evaluat în 2020 un număr 83 de elemente, dintre care 30 au rămas pe lista de materii prime critice esențiale pentru dezvoltarea continentului european, deoarece sunt expuse unui risc mai ridicat privind sursa de aprovizionare și exercită un impact mai important asupra economiei, comparativ cu majoritatea celorlalte materii prime. Există o cerere crescândă pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, berilliu, fluorină, magnezit, stibiu (antimoniu), notează analiza.
În România, din această listă identificăm:
− din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice cunoscute și posibilități de exploatare: nisipurile cuarțoase și grafitul;
− din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice necunoscute: mineralele de bor, fosforitele;
− din categoria resurselor metalifere economic foarte importante, cu rezerve geologice necunoscute și cu un potențial moderat: cromul, magneziul, germaniu și telurul;
− din categoria resurselor metalifere economic importante, cu rezerve geologice neevaluate și cu un potențial moderat: stibiu (antimoniu), wolfram (tungsten) și pământuri rare (TR);
− sunt perspective reduse de descoperire a unor resurse de: cobalt, indium, niobium, gallium, minerale din grupa platinei.”
E important de precizat că rezerva geologică poate asigura în cazul exploatării, atât necesarul din ţară cu materia primă pentru industrie, rezervele strategice pentru situaţii deosebite, cât şi dezvoltarea pe orizontală a altor ramuri industriale: construcţii maşini, energetic, combustibili, alimentar, etc.
Industriile în care aceste materii prime ar putea să fie folosite sunt cele erospațiale, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, în tehnologia semiconductorilor, a automaticii și electronicii, industria siderurgică și metalurgică, în industria aliajelor, a materialelor refractare și a polimerilor.
Situația României din 1989 până în prezent
În ultimii 30 de ani România a trecut printr-o amplă restructurare industrială, care a condus la scăderea producţiei interne şi închiderea operaţională a majorităţii minelor nerentabile cu pierderea locurilor de muncă, a generat efecte economico – sociale şi a lăsat în urmă o poluare istorică a mediului, cu afectarea calității vieţii locuitorilor din zonele miniere, arată analiza invocată.
Pentru această reformă, Guvernul României a beneficiat în perioada 1999 – 2013 atât de experienţa internaţională, cât şi de finanţarea Băncii Mondiale. Printre cele mai importante condiţionalităţi şi rezultate ale proiectelor implementate referitor la reglementarea domeniului resurselor minerale, se numără și Legea Minelor nr.85/2003, Strategia Industriei Miniere 2004 – 2010, aprobată prin H.G.nr.615/2004, însoţită de manuale/ghiduri operaţionale pentru închiderea minelor şi refacerea mediului la standarde internaţionale, înființarea centrelor de afaceri pentru facilitarea inițiativelor locale, planificare strategică participativă, dialog social și transfer de cunoștințe.
În anul 2007 România a devenit membră a U.E. continuând promovarea reformelor instituţionale şi sectoriale prin Acordul de Aderare, care obligă la armonizarea intereselor naționale cu interesele comunității europene. Resursele naturale, în general sunt vitale pentru economia globală şi pentru o calitate bună a vieţii, mineralele şi metalele sunt indispensabile pentru dezvoltarea unei societăţi moderne, însă trebuie să ținem cont de faptul că resursele sunt limitate și/sau neregenerabile, iar accesul la resurse reprezintă o problemă strategică de Securitate, notează Guvernul României, scrie stiripesurse.ro
„ Astăzi (n.a: era vorba de anul 2022), țările U.E. se află pe calea unei duble tranziții către neutralitatea climatică și digitalizare, însă în contextul complicat post-pandemie Covid 19, trebuie să facă față provocărilor crizelor energetice, geopolitice și militare în desfășurare, care perturbă lanțurile regionale și globale de aprovizionare generând instabilitate pe multiple planuri”, punctează studiul.
Contextul actual la nivel mondial
Uniunea Europeană a oferit Ucrainei propriul său acord privind „materialele critice”, în timp ce preşedintele American Donald Trump susţine că Washingtonul este aproape de a încheia un acord cu Kievul pentru drepturile asupra vastelor sale resurse naturale,relatează Politico, conform News.ro.
Comisarul european pentru strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat că a prezentat o contrapropunere oficialilor ucraineni pe care i-a întâlnit la Kiev în timpul unei vizite a Comisiei Europene pentru a marca cei trei ani de la invazia rusă. –
„21 din cele 30 de materiale critice de care are nevoie Europa pot fi furnizate de Ucraina în cadrul unui parteneriat reciproc avantajos”, a declarat Séjourné, potrivit AFP. „Valoarea adăugată pe care o oferă Europa este că nu vom cere niciodată un acord care nu este reciproc avantajos”, a subliniat comisarul european.
Trump a făcut propuneri din ce în ce mai agresive faţă de Ucraina pentru drepturile asupra bogăţiilor sale minerale, cerând până la 500 de miliarde de dolari drept compensaţie pentru sprijinul acordat de Washington Kievului în respingerea invaziei Moscovei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat până în prezent să semneze două proiecte de acord propuse de administraţia Trump, afirmând că termenii – care, potrivit The New York Times, includ prevederea ca Ucraina să renunţe la minereuri, venituri din petrol şi gaze, plus venituri din porturi şi alte infrastructuri în valoare de 500 de miliarde de dolari – sunt prea duri. „Nu voi semna ceea ce 10 generaţii de ucraineni vor trebui să plătească înapoi”, a declarat Zelenski duminică la o conferinţă de presă. Dar Trump a insistat luni că un „acord final” este „foarte aproape” şi că acesta va include „pământuri rare şi diverse alte lucruri”.
Ucraina deţine depozite uriaşe de elemente critice şi minerale, de la litiu la titan, care sunt vitale pentru fabricarea tehnologiilor moderne şi foarte râvnite în cursa globală pentru resurse. Ucraina are, de asemenea, rezerve vaste de cărbune, precum şi petrol, gaze şi uraniu, dar o mare parte din acestea se află în teritorii aflate sub control rusesc.
L.M.
