O descoperire agită comunitatea științifică și pasionații de arheologie din întreaga lume: o echipă de cercetători din Italia și Scoția susține că sub complexul piramidelor de la Giza ar exista un adevărat oraș subteran, întins pe o suprafață uriașă.
Potrivit datelor prezentate la un briefing organizat în Italia, cercetătorii Corrado Malanga, de la Universitatea din Pisa, și Filippo Biondi, de la Universitatea Strathclyde din Scoția, au utilizat o tehnologie avansată de imagistică subterană bazată pe unde radar și vibrații seismice naturale. Această metodă a generat imagini 3D de înaltă rezoluție care arată, spun ei, existența unor structuri cilindrice verticale sub piramida lui Khafre, extinzându-se pe o adâncime de peste 2.100 de metri, precum și alte formațiuni necunoscute și mai adânci, până la 4.000 de metri, scrie playtech.ro
Cercetătorii afirmă că aceste structuri sunt organizate în două rânduri paralele, înconjurate de poteci în spirală, și ar putea fi interconectate cu camere mai mari, cubice, sub toate cele trei piramide din Giza: Khufu, Khafre și Menkaure. Într-o cameră ascunsă din interiorul piramidei lui Khafre ar fi fost identificate cinci structuri identice, cu acoperișuri înclinate și dispuse pe cinci niveluri.
Nicole Ciccolo, purtătoarea de cuvânt a proiectului, a declarat că această presupusă „vastă rețea subterană” ar putea corespunde miticei „Săli a lui Amenti”, o structură legendară despre care se crede că ar fi fost ascunsă sub pământul Egiptului antic.
Scepticism din partea comunității științifice
Deși informațiile sunt fascinante, mulți experți se declară sceptici. Profesorul Lawrence Conyers, expert în tehnologii radar aplicate în arheologie de la Universitatea din Denver, a declarat pentru Daily Mail că nu este posibil ca radarul să pătrundă la asemenea adâncimi în scoarța terestră. El nu exclude existența unor structuri mai mici sub piramide, precum tuneluri sau camere ritualice, dar respinge ideea unui „oraș subteran” atât de vast, considerând-o o exagerare.
Totuși, Conyers recunoaște că singura modalitate de a confirma sau infirma această ipoteză ar fi prin săpături arheologice țintite, ceea ce ridică noi întrebări legate de conservarea sitului și autorizarea lucrărilor într-o zonă atât de importantă.
O altă sursă de îngrijorare este lipsa unei evaluări independente: studiul nu a fost încă publicat într-o revistă științifică de prestigiu, iar datele nu au fost verificate de alți specialiști în domeniu.
Tehnologie, mister și influențe controversate
Malanga, unul dintre autorii studiului, este cunoscut și pentru activitatea sa în domeniul ufologiei, fiind invitat frecvent în emisiuni online despre extratereștri și teorii alternative. Acest fapt a alimentat și mai mult suspiciunile că studiul ar putea fi influențat de idei pseudoștiințifice. Pe de altă parte, Biondi este specialist în tehnologie radar, iar împreună au mai publicat în trecut, în 2022, un articol peer-reviewed în revista Remote Sensing despre posibile camere ascunse în interiorul piramidei lui Khafre.
Indiferent de controversă, studiul a generat un val de reacții pe rețelele sociale, fiind menționat inclusiv de oficiali americani, precum congresmena din Florida, Anna Paulina Luna. Echipa de cercetători a anunțat că va continua investigațiile pe tot parcursul anului 2025, iar publicarea integrală a rezultatelor este așteptată în săptămânile următoare.
Până la o confirmare oficială și validată științific, subsolul piramidelor de la Giza rămâne un teritoriu fascinant, încărcat de mister, legende și – poate – secrete care așteaptă să fie descoperite.
L.M.
