Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat că în luna mai a fost o presiune puternică pe piaţa valutară, cu ieşiri mari de capital. El a enumerat mai mulţi factori negativi pentru această situație, printre care tensiunile şi discursul public deseori agresiv, rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale şi demisia Guvernului.
Acesta a adăugat că BNR a intervenit imediat după alegeri cu sume foarte mari și a adăugat că era imposibil de apărat cursul de sub cinci lei.
„În luna mai am avut o presiune puternică pe piaţa valutară, ieşiri mari de capital, aş spune istoric, probabil că unele din cele mai mari, nu au fost determinate de un singur element. Aici a fost o avalanşă de factori negativi. A început datorită tensiunilor şi discursului public deseori agresiv încă din perioada campaniei electorale, s-a deteriorat treptat, apoi a fost rezultatul alegerilor, dar după asta a urmat demisia guvernului practic şi mai ales semnalul de alarmă l-a constituit faptul că Ministerul de Finanţe nu a putut luni după alegeri, pe data de 5 sau 6, nu mai ţin minte, nu a putut să absoarbă, să ia bani din piaţă şi a anunţat acest lucru”, a declarat, marţi, 20 mai a.c., Mugur Isărescu, scrie digi24.ro
El a precizat că BNR a intervenit şi după primul tur al alegerilor prezidenţiale cu sume foarte mari.
„În consecinţă am asistat la ieşiri masive. Problema majoră nu au fost intervenţiile. Vă spun acum clar: Banca Naţională a intervenit şi în ziua imediat după alegeri, cu sume mari, chiar foarte mari. Cei care au citit platformele de tranzacţionare şi ştiu să le citească, pentru că o parte din intervenţiile noastre sunt făcute în mod indirect, prin intermediari, aşa se face în orice, sau de către orice bancă centrală, în anumite situaţii şi asta a fost o situaţie pe care noi am gândit-o, că ne aşteptăm la diverse mişcări de capital. Orice intervenţie scoate lichiditate din piaţă, deci nu, cum am mai citit aşa şi acum şi la criza cealaltă din 2007-2008, Banca Naţională a luat lichiditate din piaţă în sensul că am fi redus vreo facilitate de lichiditate. Nu, n-am făcut acest lucru, dar gândiţi-vă, dacă vinzi un miliard de euro, scoţi din piaţă cinci miliarde de lei. Nu vindem, ca să mă exprim aşa, valuta pe nasturi, o dăm pe lei. Şi retragerile de lichiditate sunt chiar foarte importante dacă intervenţiile sunt mari”, a explicat guvernatorul BNR.
„Nu numai că am intervenit – s-au creat probleme legate de lichiditatea din piaţă şi orice politică raţională nu poate să facă două lucruri conflictuale în acelaşi timp. Adică, pe de o parte, să apere leul, cursul şi, pe de altă parte, să introducă lichiditate în piaţă. Şi în aceste condiţii cursul de sub cinci lei era imposibil de apărat, nu numai datorită pierderii, cum spuneţi dumneavoastră, pierderi de rezervă, nu este cuvântul cel mai potrivit că nu pierdem rezervă, schimbăm o parte din rezervă cu lei.
S-a creat o celulă de criză, a venit Ministerul de Finanţe aici, am discutat şi s-au găsit soluţii. Deci s-a limitat deprecierea cursului, ar putea să fie în situaţii din astea, se aşază pe ieşirea de capital şi capitalul speculativ şi aşa mai departe, s-a asigurat şi lichiditatea în piaţă pentru a se face plăţile bugetare. Între plăţile bugetare, aşa când m-am uitat şi eu pe cifre, am participat la acea şedinţă… erau şi sume mari de plăţi de pensii. Oricum cursul nu putea să mai fie păstrat, cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul doi şi mai ales între timp să fie dificultăţi şi în ceea priveşte onorarea unor plăţi publice. Aportul dominant la scăderea inflaţiei în perioada ultimilor luni l-a avut evoluţia preţurilor la combustibili. Şi această evoluţie pozitivă în sens descendent a preţurilor la combustibil s-a legat şi de corecţia cotaţiei Brent, deci preţurile la ţiţei pe plan internaţional. Reducerea acestor preţuri a dus şi la variaţie pozitivă în sens de descreştere a preţurilor la carburenţi”, a concluzionat guvernatorul BNR.
Banca Centrală vede inflația la 4,6% la finele acestui an, față de 3,8% în prognoza din luna februarie. Prognoza pentru finele lui 2026 a fost majorată de la 3,1% la 3,4%.
L.M.
