Un fost director economic de la CNE Cernavodă, achitat în dosarul DNA din 2016, cere statului român daune de 125.000 de euro

Un fost director economic de la Nuclearelectrica, cercetat și trimis în judecată de DNA, în 2015, pentru unele presupuse fapte de abuz, cere să fie despăgubit de statul român, asta după ce a fost achitat definitiv. În urmă cu doi ani, judecătorii s-au pronunțat definitiv asupra acestui dosar în care erau cercetate mai multe persoane din conducerea companiei, toți cei acuzați fiind achitați.

Elena Marinela Negulici, fost directorul economic al Nuclearelectrica – CNE Cernavodă, a fost trimisă în judecată de DNA Constanța alături de fostul director – Ionel Bucur, Ionel Encică – membru al Comisiei de evaluare a ofertelor și șef Serviciu Protecție fizică și informații clasificate, Laurențiu Theodor Nicola – membru al Comisiei de evaluare a ofertelor și șef Birou protecție fizică și informații clasificate, Mădălina Olteanu – director economic și Victor Dărămuș – administrator al unei societăți comerciale.

Acuzațiile au legătură cu unele presupuse fapte comise de persoanele enumerate în perioada 2007 – 2014. Cert este că, în 2021, Tribunalul Constanța a respins acuzațiile DNA și i-a achitat pe toți cei acuzați, iar în apel, în 2023, completul de judecată a dispus menținerea sentinței de la fond.

Practic, toți cei aflați la cârma companiei în intervalul menționat, acuzați de abuz, au fost declarați nevinovați.

A cerut despăgubiri

Revenind la  fostul director economic Elena Marinela Negulici, după achitarea definitivă și respingerea căilor extraordinare de atac ale DNA, femeia a cerut să fie despăgubită pentru perioada în care toate economiile i-au fost sechestrate și pentru faptul că i-a fost afectată activitatea profesională.

Prin cererea înregistrată la data de 23.04.2024, reclamanta a solicitat obligarea statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, la plata daunelor materiale constând în:

– contravaloarea cheltuielilor de judecată plătite în procedurile judiciare penale, constând în onorariu avocat faza urmărire penala, fond, apel, contestaţie în anulare, în cuantum total de 49.998 lei, actualizate cu rata inflaţiei, de la data suportării lor de către reclamantă şi până la data plăţii efective de către pârât;

– contravaloarea dobânzilor legale (în subsidiar, a dobânzii practicate de banca BRD Groupe Societe Generale şi Raiffeisen Bank) şi a valorii reprezentând actualizarea cu rata inflaţiei pentru perioada 06.01.2016 – 20.10.2023 aferente sumei totale de 137.576 lei şi 1.196 euro asupra cărora a fost instituit sechestru judiciar, urmând ca toate aceste sume (dobânzi şi inflaţie) să fie la rândul lor actualizate cu inflația începând cu data de 20.10.2023 şi până la data plăţii efective;

– suma de 10.000 lei, reprezentând cheltuieli cu investigații medicale şi boala diagnosticată în timpul procesului penal, actualizate cu rata inflaţiei de la data suportării lor de către reclamantă şi până la data plăţii efective de către pârât.

– suma de 9.313 lei reprezentând diferenţa între salariul pentru funcţia de Director economic şi cea de expert principal, pentru perioada 19.02.2016 – 17.05.2016, precum şi suma de 32.542 lei, reprezentând contravaloarea salariului pentru funcţia de expert principal, pentru perioada 19.02.2016 -17.04.2016,

 urmând ca toate aceste drepturi sa fie actualizate cu rata inflaţiei împreună cu dobânda legală, de la data la care a intervenit modificarea (retrogradare) funcţiei, respectiv suspendarea contractului individual de munca al reclamantei.

O altă solicitare este de achitare a unor daune morale, în cuantum de 25.000 euro aferente efectelor controlului judiciar injust şi de 80.000 euro pentru prejudiciile morale suferite în întreaga perioada a cercetărilor penale şi a dosarului penal, în ansamblu, până la rămânerea definitivă a hotărârii de achitare.

Totodată, reclamanta a solicitat și obligarea statului român la plata dobânzii legale aferente despăgubirilor de mai sus, calculate de la data de 20.10.2023, data rămânerii definitive a hotărârii penale nr. 1024/2023, prin care s-a dispus achitarea reclamantei şi până la plata efectivă a acestora.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că împotriva sa a fost demarat în anul 2015 un proces penal (din oficiu), pentru mai multe presupuse fapte de abuz în serviciu şi conflict de interese.

Motivele invocate

Elena Marinela Negulici arată că în anul 2016, era angajata la Nuclearelectrica,  iar întreaga sa carieră profesională a fost în beneficiul acestei societăţi. În anul 2015 a ieşit la pensie pentru limită de vârstă, însă a continuat relaţia de munca, în baza unui contract pe perioada determinată. Iniţial, a fost reangajată pe funcţia pe care o avusese, de Director economic al Sucursalei CNE Cernavodă, pentru ca apoi, în noiembrie 2015, să treacă pe funcţia de expert principal.

Datorită experienței pe care o avea în funcţia de director economic, pănă la organizarea concursului de ocupare a acestei funcţii, angajatorul a numit-o cu delegație (temporar), din nou, pe postul de Director Economic pentru perioada 17.11.2015 -17.05.2016, timp de 6 luni.

Problemele au apărut însă pe fondul existenţei dosarului deschis de DNA, în 2016. În data de 19 februarie 2016, a adus la cunoştinţa SN Nuclearelectrica faptul că prin intermediul Ordonanţei DNA s-a luat măsura controlului judiciar, cu obligaţia de a nu desfasura nicio activitate la angajator, astfel că a încetat numirea cu delegație în funcţia de Director economic, fiind trecută pe funcţia de expert principal, apreciindu-se ca existenţa dosarului penal este incompatibilă cu funcţia de conducere, cu atât mai mult cu cât era în vigoare şi măsura controlului judiciar ce viza acest aspect.

În 2016, angajatorul a dispus şi suspendarea contractului individual de muncă, pe perioada controlului judiciar, care, ulterior, a fost revocat. Totuşi, angajatorul a decis menţinerea suspendării contractului de muncă pe durata procesului penal.

Pe 9 martie 2016 a fost trimisă în judecată, alături de alţi colegi, într-un dosar penal în care s-a dovedit ulterior, prin hotărâre definitivă, că faptele de care erau acuzați nu existau.

În luna martie 2018, Nuclearelectrica a decis încetarea suspendării contractului său de muncă şi încetarea de drept a raportului de muncă începând cu 11.03.2018. În acest context, a rămas fără posibilitatea de a-şi relua activitatea profesională care, din cauza deciziei de suspendare, s-a incheiat cu doi ani mai devreme decât ar fi trebuit.

În perioada procesului penal, soţul său, bolnav de cancer, a decedat, reclamanta nefiind în starea psihică şi fizică de i fi alături, aşa cum s-ar fi cuvenit. Totodată, s-a îmbolnăvit, pe fondul presiunii extreme generate de acuzația penală. La scurt timp după decesului soţului meu, a decedat şi mama sa.

În atare condiţii, a apreciat reclamantă că statul român este responsabil pentru efectele negative, materiale si morale, suportate din cauza existenţei procesului penal.

Soluția instanței

Cererea de chemare în judecată a statului român a fost înregistrată la Tribunal în aprilie 2024, având ca obiect ”reparare erori judiciare”.

Pe data de 31 martie a.c., instanța de fond i-a respins cererea ca nefondată:

”Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamantă. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 31.03.2025”.

Mai departe, a atacat această soluție cu apel, la instanța superioară, marți, 17 iunie. Actualmente se așteaptă stabilirea primului termen de judecată în apel.

Daniel ALBU