Dobrogea își spune istoria prin vocile comunităților care au modelat-o de-a lungul secolelor, iar comunitatea tătară ocupă un loc esențial în acest mozaic cultural. În acest context, simpozionul „Din istoria tătarilor” (partea a IV-a) a adus în prim-plan teme legate de identitate, conviețuire și relația dintre majoritate și minoritate, într-un cadru academic care a reunit cercetători de prestigiu și un public numeros.
Unul dintre momentele centrale ale conferinței a fost prelegerea susținută de Daniel Cain, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Acesta a analizat istoria comunității tătare din perspectiva relațiilor interetnice, subliniind rolul echilibrului și al respectului reciproc în construirea unei societăți durabile. Pasiunea sa pentru istoria Dobrogei a fost evidentă și a rezonat cu preocupările celorlalți invitați.
Evenimentul a deschis proiectul cultural „Repere identitare dobrogene – 13 Decembrie, Sărbătoarea Etniei Tătare din România”, inițiat de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România și realizat în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța. Cofinanțarea asigurată de Primăria Municipiului Constanța a permis continuarea unui demers cultural devenit deja tradiție.
Moderată de conf. univ. dr. Daniel Citirigă, decanul facultății, conferința a inclus prelegeri susținute de Ovidiu Cristea (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”), Constantin Ardeleanu și Daniel Cain (Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române), precum și Metin Omer (Universitatea „Ovidius”). Fiecare intervenție a adus perspective documentate asupra trecutului și prezentului comunității tătare, evidențiind contribuțiile sale la identitatea Dobrogei.
Simpozionul a confirmat faptul că istoria nu este doar un exercițiu de memorie, ci și un instrument de coeziune socială. Prin dialog academic și deschidere culturală, evenimentul a reafirmat importanța cunoașterii și respectării diversității ca fundament al unei comunități unite.
Identitatea tătară și rolul acestei comunități în istoria Dobrogei au fost readuse în prim-plan în cadrul conferinței „Din istoria tătarilor”, eveniment care a deschis proiectul cultural „Repere identitare dobrogene – 13 Decembrie, Sărbătoarea Etniei Tătare din România”, desfășurat la Sala Senatului Universității „Ovidius” din Constanța. Manifestarea a reunit istorici, cercetători și un public numeros, interesat de trecutul unei comunități care a contribuit decisiv la conturarea identității regionale.
Proiectul, inițiat de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR) și cofinanțat de Primăria Municipiului Constanța, a fost realizat, și în acest an, în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius”, o colaborare devenită deja un reper în viața culturală a orașului.
Conferința a fost moderată de conf. univ. dr. Daniel Citirigă, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, iar participanții au avut ocazia să asculte prelegeri susținute de istorici de prestigiu: Ovidiu Cristea (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”), Constantin Ardeleanu și Daniel Cain (Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române), precum și Metin Omer (Universitatea „Ovidius”).
Un moment cu puternică încărcătură simbolică a fost prezența lui Refat Ciubarov, președintele Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni și al Medjlisului Național al Tătarilor Crimeeni, care a vorbit despre situația actuală a tătarilor din Crimeea și despre provocările cu care se confruntă această comunitate în contextul geopolitic actual.
Temele abordate au captat interesul publicului prin originalitate și profunzime. Istoricul Ovidiu Cristea, specialist în istorie medievală și istoria Mării Negre, a prezentat figura hanului Gazi Giray al II-lea, conducător al Hanatului Crimeei într-o perioadă extrem de dificilă, subliniind complexitatea rolului său istoric.
La rândul său, Constantin Ardeleanu a adus în discuție contribuția comunității tătare la realizarea căii ferate dintre Cernavodă și Constanța, proiect emblematic al secolului al XIX-lea, legat de prima cale ferată din Imperiul Otoman. Tot cu acest prilej, istoricul a lansat volumul „Un drum de fier prin estul Sălbatic”, în care se regăsesc și temele prezentate în cadrul conferinței.
Daniel Cain, director al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, a propus o analiză a comunității tătare din perspectiva relației dintre majoritate și minoritate, evidențiind rolul Dobrogei ca spațiu al conviețuirii și dialogului intercultural.
Ultima prezentare i-a aparținut istoricului Metin Omer, specializat în istoria turco-tătarilor din Dobrogea, care a abordat tema instituțiilor și organizațiilor tătare din România în perioada 1878–1940, un subiect esențial pentru înțelegerea parcursului comunității în epoca modernă.
La finalul conferinței, președintele UDTTMR, Gelil Eserghep, a subliniat importanța Dobrogei ca spațiu al autenticității tătare: „Ultimul bastion al autenticității tătare este aici, în România. Avem forța de a păstra tradițiile, obiceiurile și limba, iar cu sprijinul fraților noștri români vom continua să dezvoltăm proiecte importante pentru comunitatea noastră”.
Proiectul „Repere identitare dobrogene” a continuat cu un spectacol dedicat Sărbătorii Etniei Tătare din România, susținut de ansambluri, soliști ai UDTTMR și elevi ai Școlii Comunitare, reafirmând, prin cultură și tradiție, vitalitatea unei comunități profund ancorate în istoria Dobrogei.
A.V.
