Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) continuă rubrica „Astăzi la Constanța” și aduce în atenția publicului interesat evenimente care au avut loc la data de 9 ianuarie.
Municipiul Constanța, oraș cu o existență de peste două milenii și jumătate, se remarcă printr-o moștenire istorică deosebită. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, imediat după instaurarea administrației românești, autoritățile locale au înființat un muzeu de arheologie destinat valorificării vestigiilor grecești și romane descoperite pe teritoriul localității.
Inițial muzeu local, instituția a devenit, în anul 1935, muzeu regional aflat în administrarea Primăriei Constanța și a funcționat în aripa stângă a Palatului Comunal (actualul Muzeu de Istorie Națională și Arheologie Constanța), situat în Piața Ovidiu nr. 12.
Reorganizarea Muzeului Regional al Dobrogei
La data de 9 ianuarie 1937, ziarul Dobrogea Jună publica articolul intitulat „Reorganizarea Muzeului Regional al Dobrogei”, în care era prezentată activitatea intensă de reorganizare a instituției muzeale. Articolul menționa rolul esențial al profesorului universitar Constantin Brătescu, precum și implicarea conservatorului muzeului, Ion Micu, în aranjarea pieselor arheologice și în organizarea colecțiilor provenite din săpăturile realizate în județ.
Pe lângă secțiunea arheologică, Ion Micu lucra și la organizarea unei secțiuni etnografice distincte, care urma să cuprindă piese existente, dar și exponate colectate ulterior.
Detalii suplimentare despre această etapă de reorganizare apar, decenii mai târziu, în articolul științific „Din trecutul muzeului de istorie națională și arheologie Constanța (1935–1948)”, publicat de Ion Micu în Revista Pontica, nr. 12 (1972). Micu fusese elev al profesorului de epigrafie Grigore Florescu, participase la săpături arheologice la Capidava și Valu lui Traian și s-a alăturat Muzeului Regional din Constanța în vara anului 1935, anul deschiderii instituției pentru publicul larg.
În 1937, Ion Micu a semnat și lucrarea „Călăuza vizitatorului în Muzeul Regional al Dobrogei”, tipărită în 2.000 de exemplare. La acel moment, muzeul dispunea de un lapidarium și trei încăperi de expoziție, structurate în cinci mari secțiuni:
Preistorie (paleolitic și neolitic);
Colonizarea greacă din Pontul Stâng;
Romanii între Dunăre și Mare;
Evul Mediu în Dobrogea (dominația romană, bizantină și otomană);
Dobrogea între 1878 și perioada contemporană.
Muzeul includea, de asemenea, secțiuni dedicate geologiei și zoologiei. În anul 1938, Muzeul Regional a fost mutat într-o clădire de pe strada Ovidiu (ulterior demolată), iar ulterior a funcționat în mai multe sedii.
În a doua jumătate a anilor ’30, muzeul a fost vizitat de numeroase personalități, printre care viitorul rege al Suediei, Gustav al VI-lea Adolf, arhitecții italieni Silvio Ferri și Giuseppe Lugli, profesorul Charles Upton Clark, precum și scriitorii Liviu Rebreanu, Victor Eftimiu, Tudor Vianu și arheologul Paul Nicorescu.
O aniversare regală la Constanța
Tot la data de 9 ianuarie 1935, în sala mare a Regimentului 9 Călărași din Constanța a avut loc festivitatea de aniversare a Alteței Sale Regale regina Mărioara a Iugoslaviei, fiica reginei Maria și a regelui Ferdinand. Rămasă văduvă după asasinarea regelui Alexandru la Marsilia, în 1934, Mărioara devenise regina-mamă a Iugoslaviei, tronul fiind ocupat de fiul său minor, regele Petru al II-lea.
Deși născută pe 6 ianuarie, regina Mărioara a fost sărbătorită la Constanța trei zile mai târziu, cu prilejul vizitei atașatului militar al Iugoslaviei la București, colonelul Marko Bary. Regimentul de cavalerie din Constanța, remarcat prin eroismul din Primul Război Mondial, o avea ca patroană, aniversarea fiind marcată anual prin ceremonii solemne.
L.M.
