Tradiția care adună generații în jurul aceleiași mese și transformă începutul de an într-un moment de credință și speranță a fost celebrată cu emoție la Constanța, unde membrii Comunității Elene Elpis au păstrat vie una dintre cele mai iubite rânduieli ale spiritualității grecești: tăierea Vasilopitei.
În atmosfera solemnă a Bisericii Grecești „Metamorphosis”, gestul simbolic al împărțirii plăcintei Sfântului Vasile a devenit o mărturie a identității, a unității și a continuității unei comunități care își poartă valorile din generație în generație.
În atmosfera caldă a lăcașului de cult, membrii comunității au celebrat intrarea în anul 2026 cu speranță și credință, păstrând viu un obicei transmis din generație în generație.
Președintele Comunității Elene din Constanța, Anton Traian Antoniadis, a vorbit despre simbolistica profundă a Vasilopitei, subliniind că aceasta reprezintă mai mult decât o simplă tradiție culinară este, înainte de toate, un simbol al familiei și al unității.
„Am încercat și vom încerca, cât ne va ține ființa, să păstrăm religia și obiceiurile, pentru că ele definesc această comunitate constănțeană. Este păcat să nu le facem”, a declarat Anton Traian Antoniadis, subliniind rolul esențial pe care tradițiile îl joacă în menținerea identității culturale.
Potrivit obiceiului, în fiecare an, la 1 ianuarie, capul familiei taie plăcinta Sfântului Vasile, iar cel care găsește bănuțul ascuns în aluat este considerat norocos și binecuvântat pe tot parcursul anului. Acest gest simplu concentrează, de fapt, valori fundamentale: speranță, credință și solidaritate.
Aceeași emoție a fost împărtășită și de dr. Adriana Câmpeanu, membră a unei familii de origine grecească, care a vorbit despre legătura profundă dintre acest obicei și identitatea personală: „Pentru mine, Vasilopita nu este doar o tradiție de Anul Nou, ci un simbol profund al identității, credinței și legăturii dintre generații. În familia mea, pe data de 1 ianuarie, se respecta cu sfințenie obiceiul tăierii plăcintei cu brânză, în care era ascuns un ban de argint. Momentul era așteptat cu emoție de toți, pentru că se credea și încă se crede că cel care găsea banul avea noroc, sănătate și binecuvântare tot anul”.
Dincolo de emoția descoperirii bănuțului, ritualul avea o valoare aparte prin faptul că aduna familia la aceeași masă, întărind sentimentul de apartenență și continuitate.
Tradiția Vasilopitei este strâns legată de sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului ortodox, cunoscut pentru generozitatea și grija față de semeni. Banul ascuns în plăcintă simbolizează, astfel, harul divin și binecuvântarea lui Dumnezeu asupra familiei.
În acest context, dr. Adriana Câmpeanu a adresat mulțumiri Comunității Elene din Constanța pentru efortul constant de a păstra vie această sărbătoare: „Prin dedicare și respect față de valorile strămoșești, păstrează vie această sărbătoare și o transmite mai departe generațiilor tinere.
Prin astfel de tradiții, comunitatea nu doar conservă cultura greacă, ci contribuie la diversitatea și bogăția spirituală a societății în care trăim. Pentru mine, Vasilopita rămâne o punte între trecut și prezent, între credință și viața de zi cu zi, un simbol al unității, speranței și recunoștinței, valori care ne călăuzesc nu doar la început de an, ci în fiecare zi”.
Pentru mulți dintre participanți, Vasilopita rămâne o punte între trecut și prezent, între credință și viața de zi cu zi, un simbol al unității, speranței și recunoștinței. Iar evenimentul de la Biserica Greacă „Metamorphosis” a demonstrat, încă o dată, că tradițiile autentice nu sunt simple gesturi ritualice, ci adevărate repere identitare care dau sens comunității și întăresc legăturile dintre oameni, la fiecare început de an.
Alexandra VASILE
