Procesul dintre angajații Primăriei Beștepe din județul Tulcea și administrația locală a ajuns la final, după ce magistrații de la Curtea de Apel Constanța au dat verdictul final într-un dosar ce viza veniturile a 14 funcționari și ale liderilor de sindicat. Litigiul a intervenit în contextul unei schimbări legislative de ultim moment, care a transformat o promisiune de mărire salarială într-o plafonare strictă.
Consiliul Local din Beștepe a adoptat, în septembrie 2023, o hotărâre care părea favorabilă angajaților. Mai exact, începând din ianuarie 2024, salariile urmau să fie calculate prin înmulțirea unor coeficienți de performanță cu salariul minim brut de 3.300 de lei. Pe baza acestei hotărâri, primarul a emis primele dispoziții oficiale prin care stabilea exact câți bani va primi fiecare om din aparatul de specialitate, de la secretarul general până la personalul contractual.
La acel moment, totul părea clar, iar angajații se așteptau la salarii calculate după această formulă generoasă.
Însă, după două luni, în decembrie 2023, Guvernul a intervenit cu o Ordonanță de Urgență, celebrul OUG 115, care a schimbat regulile de calcul pentru tot restul anului 2024. Acest normativ a impus o limită clară, precizând că salariile și indemnizațiile primarilor nu pot crește cu mai mult de 5% față de nivelul de la sfârșitul anului 2023.
Pus în fața acestei obligații legale, primarul a fost nevoit să revoce planurile inițiale și să emită o nouă decizie în ianuarie 2024. Prin această nouă măsură, indemnizația primarului a fost fixată la 9.660 de lei, cea a viceprimarului la 7.245 de lei, iar restul angajaților au văzut cum salariile lor de bază nu se mai calculează raportat la pragul de 3.300 de lei, ci la o valoare mult mai mică, de 2.415 lei.
Această ajustare a provocat o revoltă în rândul personalului, iar următorul pas a fost deschiderea unui proces în instanță împotriva primarului, ca ordonator de credite, și împotriva comunei.
Reclamanții au susținut că primarul a acționat ilegal deoarece a aplicat un normativ care nici măcar nu exista atunci când au fost semnate primele dispoziții de mărire. Ei au considerat că drepturile lor salariale au fost „tăiate” retroactiv și că statul a limitat abuziv veniturile prin ordonanțe succesive, pe care ei le-au considerat chiar neconstituționale. În viziunea lor, odată ce actele fuseseră emise în noiembrie, ele ar fi trebuit să rămână valabile indiferent de ce s-a decis ulterior la nivel de Guvern.
Soluția pe fond
Magistrații de la Tribunalul Tulcea, iar ulterior cei din Constanța, au avut însă o interpretare diferită, bazată pe realitatea administrativă. Judecătorii au explicat că, deși actele de mărire fuseseră semnate în noiembrie, ele nu începuseră încă să producă efecte, deoarece viza plățile din anul viitor.
În momentul în care primarul a trebuit să facă efectiv plățile în ianuarie 2024, el nu putea ignora legea națională aflată în vigoare la acea dată, respectiv ordonanța care limita creșterile. Instanța a subliniat că primarul, în calitatea sa de administrator al banilor publici, avea obligația imperioasă să adapteze salariile la noile rigori fiscale pentru a nu încălca legea bugetară.
Soluția Tribunalului, menținută la Curtea de Apel
În final, procesul s-a încheiat luni, 23 februarie 2026, la Curtea de Apel Constanța, unde judecătorii au respins definitiv recursul angajaților. Instanța a concluzionat că decizia primarului de a reduce sumele a fost una corectă și legală, fiind singura cale prin care se putea respecta legislația națională actualizată.
Astfel, funcționarii din Beștepe rămân cu salariile limitate de plafonul de 5%, fără a mai putea contesta hotărârea ultimei instanțe.
Daniel ALBU
