Guvernele europene ar trebui să evite măsurile temporare, precum reducerea taxelor la combustibili, folosite pentru a atenua efectele prețurilor ridicate la energie generate de conflictul din Orientul Mijlociu, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI), care consideră că astfel de intervenții sunt ineficiente și slab direcționate, potrivit europafm.ro.
Sprijinul generalizat favorizează gospodăriile cu venituri mari
Într-o analiză publicată vineri, instituția financiară internațională arată că sprijinul generalizat favorizează în mod disproporționat gospodăriile cu venituri mai mari, care consumă, în mod obișnuit, mai multă energie. Evaluarea se bazează pe lecțiile desprinse din criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, FMI avertizând asupra riscului repetării unor „greșeli costisitoare”.
„Măsurile de sprijin larg și fără un orizont clar de încheiere sunt dificil de retras și ar trebui evitate”, arată FMI. În plus, astfel de politici reduc stimulentele pentru gospodării și companii de a-și diminua consumul sau de a investi în eficiență energetică și alternative sustenabile.
Lecția Ucraina
Potrivit datelor, statele europene au cheltuit, în medie, 2,5% din PIB pentru pachete de sprijin energetic în timpul crizei din 2022, declanșate de războiul din Ucraina. Mai mult de două treimi din aceste fonduri nu au fost direcționate țintit, subliniază instituția. Analiza arată că un nivel de 0,9% din PIB ar fi fost suficient pentru a compensa integral creșterea costurilor energetice pentru cele mai sărace 40% dintre gospodării.
În Germania, cea mai mare economie a Europei, coaliția guvernamentală a propus reducerea temporară a taxelor la motorină și benzină, inclusiv TVA, cu aproximativ 0,17 euro pe litru, ca răspuns la recenta criză a aprovizionării cu energie generată de conflictul dintre Israel și Iran. Măsura ar urma să se aplice între 1 mai și 30 iunie, iar parlamentul de la Berlin analizează în prezent propunerea, cu posibilitatea unei decizii în cursul săptămânii viitoare.
D.A.
