Atmosferă de sărbătoare, tradiții vii și tribune pline la Valu lui Traian, unde kureșul, sport ancestral al tătarilor, a demonstrat că depășește granițele unei etnii și devine un simbol al întregii Dobroge. Liderii comunității vor acum recunoașterea oficială a acestuia ca patrimoniu al județului, într-un demers ce subliniază conviețuirea și identitatea multiculturală a regiunii.
Astfel, stadionul din Valu lui Traian a devenit, sâmbătă, 2 mai, punctul central al tradițiilor tătare din Dobrogea, odată cu desfășurarea competițiilor de „Kureș”, un eveniment care a adunat mii de spectatori și a readus în atenție una dintre cele mai vechi forme de luptă tradițională.
Manifestarea a fost organizată de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR), în parteneriat cu autoritățile locale, marcând totodată debutul calendarului competițional din acest an. În acest context, liderii comunității tătare vor să facă un pas important: recunoașterea oficială a kureșului ca moștenire cultural-sportivă a județului Constanța.
Evenimentul a readus în prim-plan un sport cu rădăcini adânci în istorie, practicat de sute de ani și transmis din generație în generație. Președintele UDTTMR, Gelil Eserghep, a explicat semnificația kureșului și rolul său în cultura tătară: „Kureșul este un sport ancestral, un sport care are sute și sute de ani vechime. Era folosit înainte ca metodă de antrenament în timpul iernii pentru campaniile militare care urmau după aceea. Știți, îmi cer scuze, nu e vina mea și nici a celor apropiați de mine, dar știm cu toții expresia de acum câteva sute de ani: «Vin tătarii». Acum tătarii nu mai vin, ci se integrează în societate. Participăm împreună cu români, machidoni, romi și celelalte naționalități, într-o atmosferă comună în județul Constanța”.
Prezența numeroasă a publicului a confirmat interesul crescut pentru acest sport tradițional: „Ați văzut ce sunr aici – peste 3.000 de oameni, fără exagerare, în condițiile în care alte sărbători de 1 Mai au strâns o mie. Asta este mândria noastră și un prilej de bucurie. Participă toată lumea”.
Gelil Eserghep a subliniat că kureșul nu este un sport profesionist, ci unul de masă, deschis tuturor celor din Dobrogea: „Nu uităm nicio clipă că kureșul nu este un sport profesionist, nu este un sport olimpic. Este un sport specific etniei noastre, dar este un sport de masă. Au dreptul să participe toți cei care sunt născuți aici sau trăiesc în Dobrogea. Este sportul nostru, nu doar al tătarilor. Deja este sportul nostru național, al Dobrogei”.
În acest context, liderul UDTTMR a anunțat intenția de a iniția demersuri pentru recunoașterea oficială a kureșului:„Vom avea o inițiativă prin care vrem să discutăm cu președintele Consiliului Județean, domnul Florin Mitroi, și cu alți factori decizionali, pentru ca kureșul să fie recunoscut ca moștenire cultural-sportivă a județului Constanța, pentru că acesta este adevărul”.
Acesta a adăugat, într-o notă anecdotică: „Singura minoritate care are un sport național, un sport tradițional, este minoritatea noastră, a tătarilor. Și fiind tătar, ce putea să fie decât lupte tătărești? Dar, la cum participă astăzi oamenii, sunt și românești, și machidone, și rome – sunt ale tuturor”.
Discursul a evidențiat și modelul de conviețuire din Dobrogea, unde diversitatea este trăită autentic, nu doar declarativ: „Asta este înțelegere adevărată. Poate sunt puțin caustic, dar am văzut mulți oameni din spectrul politic care spun că susțin diversitatea culturală și înțelegerea interetnică, însă pentru unii este doar la nivel declarativ. Nu este cazul celor de aici, din Constanța, care au fost lângă noi tot timpul”.
Gelil Eserghep a amintit și sprijinul constant primit din partea autorităților locale: „Îl cunosc pe domnul Florin Mitroi de acum 28 de ani și a ținut la noi dintotdeauna, nu doar de când dă bine. La fel și domnul primar al municipiului Constanța, domnul Vergil Chițac, domnul Valentin Vrabie și mulți alți primari. Sunt oameni din toate zonele politice care au grijă de comunitatea noastră”.
Evenimentul de la Valu lui Traian a fost, astfel, nu doar o competiție sportivă, ci și o demonstrație de identitate, unitate și continuitate culturală – argumente solide pentru ca kureșul să devină oficial parte din patrimoniul județului Constanța.
Alexandra VASILE
Citește și:
