Dobrogea rămâne unul dintre cele mai elocvente exemple de conviețuire interetnică din România, un spațiu în care diversitatea culturală nu este doar declarativă, ci trăită zi de zi. Comunități diferite (români, tătari, turci, aromâni, romi și nu numai) împart același teritoriu și contribuie la o identitate comună, bazată pe respect și colaborare.
Președintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Gelil Eserghep, a subliniat că tătarii sunt pe deplin integrați în societatea dobrogeană, iar relațiile interetnice funcționează firesc, dincolo de diferențele culturale sau politice. „Tătarii se integrează în societate. Participăm împreună cu toți ceilalți din jurul nostru, cu români, machidoni, romi și celelalte naționalități. Este o atmosferă comună în județul Constanța”.
Liderul comunității tătare a evidențiat și sprijinul constant de care minoritatea se bucură din partea autorităților locale, indiferent de apartenența politică a acestora: „Îl cunosc pe domnul Florin Mitroi, președintele CJC, de acum 28 de ani și a ținut la noi dintotdeauna, nu doar de când dă bine. La fel și domnul primar al municipiului Constanța, Vergil Chițac, domnul Valentin Vrabie și mulți alți primari, cărora le cer scuze dacă nu i-am menționat pe toți, dar sunt în sufletul meu”.
Acesta a subliniat că sprijinul vine din toate zonele politice, ceea ce confirmă soliditatea relațiilor interetnice din Dobrogea: „Tătarii sunt mai de dreapta, mai conservatori, ce să facem? Dar sunt și foarte mulți primari și oameni politici din partea stângă a eșichierului politic care au grijă de noi. Și mă refer aici la doamna primar de la Cumpăna, la domnul primar de la Tuzla, care este și de-al nostru, etnic de-al nostru, și la domnul primar de la Năvodari. Asta arată clar că ne înțelegem și nu ducem divergențele politice la un nivel la care să nu ne mai înțelegem între noi, să nu ne mai salutăm, să nu ne mai întâlnim la o masă, la un ceai, la o cafea sau la un pahar de vin”.
În acest context, liderul comunității minoritare subliniază că buna înțelegere dintre etnii este o realitate consolidată în timp și a punctat esența modelului dobrogean de conviețuire: „Asta arată clar că ne înțelegem și nu ducem divergențele politice la un nivel la care să nu ne mai înțelegem între noi, să nu ne mai salutăm, să nu ne mai întâlnim la o masă, la un ceai, la o cafea sau la un pahar de vin”.
În același context, liderul UDTTMR a făcut și o observație critică privind discursul public despre diversitate, subliniind diferența dintre declarații și realitate: „Acum poate sunt puțin caustic, dar să știți că am văzut o grămadă de oameni din spectrul politic care au învățat, de câțiva ani încoace, că dă foarte bine să spună că sunt pentru diversitatea culturală, pentru înțelegerea interetnică și interreligioasă. Este în regulă că au început să spună acest lucru, dar mulți dintre ei au asta doar pe buze, nu și în suflet. Nu este cazul celor de aici, din Constanța, care au fost lângă noi tot timpul”.
Potrivit acestuia, Dobrogea demonstrează că diferențele etnice sau politice nu trebuie să devină bariere, ci pot coexista într-un climat de dialog și respect reciproc. Modelul dobrogean de conviețuire este, astfel, unul funcțional, în care diversitatea este nu doar acceptată, ci valorizată ca parte esențială a identității locale.
Alexandra VASILE
Citește și:
