După 3 ani de stagnare, în care procesul civil dintre ABADL și administrația publică din Năvodari, privind revendicarea malului lacului din dreptul complexului Verona, iată că litigiul a început să ”curgă”, din nou, dar tot la fel de ”timid” ca și până acum, asta deși au trecut 8 ani de la debutul acestuia.
Litigiul privind porțiunea de mal și cuveta lacului din dreptul Complexului Verona din Mamaia Nord, deținut de Somaco Construct SRL, continuă în instanță, după ani de dezbateri juridice care au ajuns inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Conflictul își are rădăcinile în perioada fostelor administrații locale, când societatea controlată de defunctul Grigore Comănescu a consolidat malul și a amenajat o platformă betonată, acțiune care a declanșat o dispută juridică inițială cu Primăria și Consiliul Local Năvodari.
Dosarul actual a fost deschis în anul 2018, când Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL) și Ministerul Finanțelor au deschis acest proces civil, având ca obiect ”revendicare imobiliară”, în numele Statului Român.
Instituțiile au revendică faleza și porțiunea de lac, exact în perioada în care raporturile de proprietate dintre Primăria Năvodari și Somaco Construct păreau să se clarifice. Demersul statului a precedat decizia Curții Constituționale prin care Legea nr. 42/2010, privind trecerea unor bunuri din domeniul public al statului în administrarea autorităților locale, a fost declarată neconstituțională.
După o stagnare de mai mulți ani, cauzată de procedurile de realizare a unei expertize topografice, raportul tehnic a fost în cele din urmă depus la dosar, devenind noul punct de dispută între părți.
Instanța de fond s-a pronunțat, vineri, 22 mai, asupra obiecțiunilor ridicate de litiganți față de concluziile expertului. Magistrații au respins ca neîntemeiate obiecțiunile formulate de Orașul Năvodari prin Primar, însă au admis solicitările venite din partea Somaco Construct SRL, care are calitate de intervenient în proces.
În consecință, instanța a dispus ca experții desemnați în cauză să refacă răspunsul la obiectivul numărul patru din cuprinsul expertizei. Acesta vizează identificarea exactă a lucrărilor pe care Somaco Construct SRL le-a executat efectiv în cuveta lacului și în zona de protecție a lacului Siutghiol.
Prin urmare, procesul continuă cu un nou termen pe fond, la data de 5 iunie.
Scurt istoric
Ca o scurtă trecere în revistă a evenimentelor anterioare, Legea 42/2010 stabilea ca Lacul Siutghiol să fie împărțit și administrat de cele trei unităţi administrativ-teritoriale: Constanța, Ovidiu și Năvodari.
Societatea Somaco, care deține Complexul Verona în partea de nord a stațiunii Mamaia, în zona Năvodari, a consolidat faleza din dreptul acesteia, din fonduri proprii, în urmă cu peste zece ani. Potrivit datelor din dosar, terenul respectiv, de 4.646 de metri pătrați, aparținea domeniului public și privat al Orașului Năvodari (înainte de declararea neconstituționalității Legii 42 – n.r.), iar Primăria a calculat și impus sumele de bani pe care societatea Somaco le datora, cu titlu de chirie. Astfel, firmei îi revenea de plată suma de 8,4 milioane de lei, ca debit de bază, la care s-au adăugat, ulterior, și penalități fiscale și pentru neplata la timp, care aproape au dublat suma, aceasta ajungând la circa 4 milioane de euro.
Grigore Comănescu a atacat, apoi, în contencios administrativ, „nota de plată“ emisă de Primăria Năvodari, dar a făcut și plângeri penale la toți funcționarii Primăriei și mai multor instituții, printre care fostului primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei. Cum procurorii DNA nu au emis o rezoluție favorabilă lui, acesta a atacat cu recurs la Înalta Curte care, ulterior, i-a respins definitiv calea de atac. Practic, instanța supremă a respins ambele recursuri, și pe contencios administrativ și pe latură penală, hotărârea de pe fond rămânând, astfel, definitivă.
A urmat, apoi, o decizie de impunere emisă de Primăria Năvodari, privind plata acelei sume uriașe, însă, în 2019, instanța a desființat definitiv acest înscris, înclinând balanța în favoarea Somaco, dar proprietar era, în continuare, UAT Năvodari.
ABADL intră în joc
Ca și cum nu au fost suficienți şapte ani de proces pentru stabilirea dreptului de proprietate și de folosință a imobilului, între timp, o altă entitate s-a înregistrat, în 2018, pe rolul Tribunalului, în legătură cu terenul. ABADL a chemat în judecată Orașul Năvodari și Consiliul Local, cu o acțiune în revendicare a terenului respectiv, adică faleza și o porțiune din lac aferentă.
În 2019, instanța de fond a dispus stabilirea unor priorități în acest nou dosar, respectiv:
- determinarea limitelor terestre ale Lacului Siutghiol, pe raza teritorial-administrativă a Oraşului Năvodari în acel moment,
- stabilirea suprafeţei luciului Lacului Siutghiol, pe raza teritorial-administrativă a Oraşului Năvodari, pe baza limitelor determinate la primul obiectiv,
- determinarea limitelor terestre ale Lacului Siutghiol pe raza teritorial- administrativă a Oraşului Năvodari în anul 2006, în baza ortofotoplanurilor, a planurilor de amplasament şi a planurilor de situaţie, a hărţilor topografice efectuate de Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizare a Teritoriului, precum şi a celorlalte înscrisuri existente la dosar,
- stabilirea suprafeței de teren câştigate din Lacul Siutghiol, pe raza teritorial-administrativă a Orașului Năvodari, prin suprapunerea limitelor terestre ale lacului rezultate în urma măsurătorilor efectuate în cadrul obiectivului 1 peste limitele terestre ale lacului determinate în cadrul obiectivului 3 şi realizarea planului de amplasament şi delimitare a imobilului identificat în cadrul acestui obiectiv,
- identificarea lucrărilor realizate de către SC Somaco Construct SRL în cuveta lacului şi în zona de protecţie a Lacului Siutghiol, determinarea zonei de protecţie a Lacului Siutghiol pe raza teritorial-administrativă a Oraşului Năvodari,
- identificarea domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale în zona Lacului Siutghiol, identificarea domeniului public şi privat al Statului Român în zona Lacului Siutghiol.
Numai că toate aceste demersuri au rămas, cumva, fără obiect, întrucât Legea 42/2010, în baza căreia Lacul Siutghiol a fost împărțit celor trei localități riverane, a fost declarată neconstituțională, pe motiv că lacurile naturale nu pot intra în administrarea unor UAT-uri care nu sunt subordonate statului, ci trebuie administrate de o entitate care se subordonează direct, precum ABADL, prin Apele Române.
Așa se face că ABADL trebuie să revendice, acum, și porțiunile de faleză și cele din cuveta lacului, care au fost intabulate în perioada 2010 – 2020, de la intrarea în vigoare a Legii 42 și până la declararea neconstituționalității acesteia.
Pe deoparte, neconstituționalitatea Legii 42 a ușurat, cumva, situația procesuală, dar pe de altă parte, a îngreunat-o, întrucât toate expertizele dispuse și făcute până în 2020 au trebuit înlocuite cu alte expertize, care nu sunt gata nici în acest moment, prelungind procesul de la o lună la alta.
Daniel ALBU
