Tot mai multe dintre cele mai mari companii alimentare din lume renunță la coloranții artificiali, iar schimbarea pare, la prima vedere, o victorie pentru alimentația sănătoasă. Însă specialiștii avertizează că realitatea este mai nuanțată și produsele nu vor deveni neapărat mai sănătoase, informează Mediafax.
Nestlé, unul dintre cei mai mari producători de alimente din lume, a anunțat că va elimina coloranții artificiali din produsele sale până la sfârșitul acestui an. Mars urmează aceeași direcție și modifică rețeta unor produse emblematice, inclusiv celebrele bomboane M&M’s, recunoscute tocmai pentru culorile lor intense. Decizia vine în urma unei cereri tot mai mari pentru produse percepute drept „naturale”. La aceasta se adaugă și presiunea politică și comercială din Statele Unite, transmite Il Post.
În SUA, secretarul pentru Sănătate, Robert F. Kennedy Jr., promovează de mai mult timp eliminarea aditivilor sintetici din alimente. El susține public produsele cu cât mai puține ingrediente, deși multe dintre afirmațiile sale au fost contestate de comunitatea științifică. În aprilie 2025, acesta a cerut marilor companii alimentare să elimine coloranții sintetici, pe care i-a descris drept substanțe „bazate pe petrol”. În paralel, consumatorii au devenit tot mai atenți la etichete. În prezent, termenii „artificial” sau „sintetic” sunt priviți cu suspiciune de o mare parte a publicului. Pentru producători, schimbarea rețetelor reprezintă și o strategie comercială prin care încearcă să răspundă noilor preferințe ale consumatorilor.
Răspunsul e ambiguu: nu neapărat. Experții explică faptul că, din punct de vedere chimic, mulți coloranți sintetici au aceeași structură moleculară ca variantele naturale. Organismul nu face diferența între două molecule identice doar pentru că una provine dintr-o plantă, iar cealaltă a fost obținută în laborator.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și alte organisme internaționale autorizează utilizarea coloranților doar după evaluări complexe privind toxicitatea, reacțiile alergice, metabolizarea și dozele considerate sigure pentru consum pe termen lung. Cu alte cuvinte, originea unei substanțe nu stabilește automat dacă aceasta este sigură sau periculoasă.
Discuțiile despre coloranți au fost alimentate în ultimii ani și de un studiu publicat în 2007 de cercetători de la Universitatea Southampton din Marea Britanie. Acesta sugera că un amestec de coloranți sintetici și un conservant ar putea accentua comportamente hiperactive la copii. Ulterior, EFSA a reevaluat cercetarea și a identificat limitări metodologice și incertitudini statistice care nu justificau interzicerea acelor coloranți.
Totuși, Uniunea Europeană a introdus obligativitatea unei avertizări pe etichetă pentru anumite substanțe, menționând că acestea „pot influența negativ activitatea și atenția copiilor”. În practică, numeroși producători au preferat să renunțe la utilizarea lor pentru a evita această mențiune.
Specialiștii subliniază că rolul coloranților este exclusiv estetic. Ei nu conservă alimentele și nu le modifică valoarea nutritivă, ci doar le oferă aspectul pe care consumatorii îl așteaptă. De exemplu, siropul de mentă are în mod natural o culoare gălbuie, însă majoritatea consumatorilor îl asociază cu verdele intens.
În schimb, adevărata problemă de sănătate publică rămâne consumul excesiv de produse ultraprocesate, bogate în zahăr, sare și grăsimi. Multe dintre alimentele intens colorate – bomboane, cereale pentru micul dejun sau dulciuri – sunt promovate în special copiilor și contribuie la creșterea riscului de obezitate, diabet și alte boli cronice atunci când sunt consumate în exces, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
