Iubitorii de literatură s-au reunit la Corbu pentru dubla lansare de carte a scriitoarei Rodica Ristea, eveniment care a transformat, pentru câteva ore, localitatea natală a autoarei într-un veritabil spațiu al dialogului dintre literatură, memorie și identitate. Invitații au avut ocazia să descopere cele mai noi volume semnate de Rodica Ristea „Flori de câmp” și volumul de poezie „Misterul din adâncuri”, apărut în acest an la Editura Cervantes.
Evenimentul a reunit oameni de cultură, scriitori, artiști plastici, profesori, reprezentanți ai administrației locale și numeroși iubitori ai cărții, care au celebrat parcursul literar al autoarei născute în Corbu, cadru didactic timp de peste patru decenii și promotor al valorilor culturale dobrogene.
Dubla lansare de carte a scriitoarei Rodica Ristea a debutat sâmbătă, 4 iulie 2026, cu un moment de evocare a parcursului său profesional și artistic, prezentat de Elena Crețu, referent cultural al Căminului Cultural Corbu. Aceasta le-a vorbit celor prezenți despre legătura profundă pe care autoarea o are cu locul natal și cu instituția care a găzduit evenimentul.
„În anul 1985, Rodica Ristea ocupa pupitrul Bibliotecii Comunale din Corbu, unde a activat timp de cinci ani, continuând munca surorii sale, Maria Ristea, bibliotecară a comunei. La acea vreme, cadrele didactice îndeplineau și atribuțiile de bibliotecari. Astăzi revine în aceeași sală, dar în postura de autor, pentru o dublă lansare de carte, un volum de proză și unul de poezie”, a precizat Elena Crețu.
Referentul cultural a trecut în revistă și parcursul educațional al scriitoarei, subliniind că Rodica Ristea este fiică a satului Corbu. Aceasta a absolvit Școala Gimnazială din localitate, apoi Liceul Pedagogic din Constanța, făcând parte din ultima promoție cu durata de cinci ani. Dorința de perfecționare a determinat-o să urmeze studii universitare în domenii diferite, devenind licențiată în Arte Plastice, Decorative și Design la Cluj, dar și în Psihologie și Științele Educației.
Cariera sa didactică s-a desfășurat atât în învățământul preșcolar, unde a fost educatoare la Grădinița din Corbu de Sus, cât și în învățământul gimnazial, ca profesor de educație plastică în municipiul Constanța și la Școala Gimnazială „Grigore Moisil” din Năvodari. De-a lungul anilor, activitatea pedagogică s-a împletit firesc cu pasiunea pentru literatură și pictură, două direcții artistice care îi definesc creația.
Un moment deosebit de emoționant al întâlnirii a fost mărturisirea făcută chiar de Rodica Ristea, care a dezvăluit că poezia „Rugă” este dedicată părinților săi. „Poezia „Rugă” este închinată părinților mei. Toată poezia mea este scrisă din dragoste pentru natură. Eu acolo vibrez, în mijlocul naturii. Natura apare aproape în fiecare pânză pictată de mine. Sper că ați simțit emoția din cuvânt și din culoare”, a spus autoarea, vizibil emoționată, evidențiind legătura profundă dintre universul poetic și cel plastic. Pentru Rodica Ristea, natura nu este doar sursă de inspirație, ci spațiul în care sensibilitatea artistică prinde viață atât în versuri, cât și pe pânză.
Lansarea celor două volume a fost completată de dialoguri despre rolul literaturii în păstrarea memoriei comunității și despre importanța promovării valorilor culturale locale. Rodica Ristea a vorbit cu emoție despre întoarcerea simbolică acasă prin intermediul cărților sale, mărturisind că fiecare pagină poartă amprenta locurilor natale, a oamenilor întâlniți și a experiențelor care i-au modelat parcursul uman și profesional.
Un alt moment deosebit al lansării a fost prezentarea recenziei dedicate volumului „Misterul din adâncuri”, semnată de poeta Năstăsica Popa, text rostit în fața publicului și primit cu aplauze:
„Sunt onorată să-i fiu alături poetei Rodica Ristea, astăzi, în ecoul spovedaniei, când își lansează spre zbor, către inima cititorului, cu sufletul strâns de emoție, volumul «Misterul din adâncuri», Editura Cervantes, 2026. Din metafore a plăsmuit acestui zbor aripi, sub amnezia pasiunii, în capela iubirii, pe brațele unui frumos răsărit, cu gândul deschis către cer, în culorile anotimpului tâmplelor sale, cu dragoste pentru locul natal.
Și-a unduit până în lacrimi,
Într-un amurg și-a dus privirea,
Din chiparos și-a prins în patimi
Meleagul dobrogean, în dor,
Și dragă-i este stăpânirea-n versuri
La casa părintească cu pridvor.
Pe cerul poeziei… supernova
Duios își netezește slova,
S-ajungă-n sufletul de cititor
Atunci când e cuprins de dor.
Mă întreb: Ce este poezia? O doină, un refugiu, aer, simfonie, ritm, știință, vârf spiritual atins rareori, fulger sufletesc ce se repetă în fiecare poet? Dar poetul? Ce este poetul? Universul golit de iubire, ce așteaptă muza – îngerul vieții – care ascultă liniștea tăcerii, îi alintă chipul, îi cheamă răsăritul și apoi îi dăruiește iubire, când liniștea îi plămădește gândul. Iar el, poetul, rămâne o pradă a universului între lacrimi și durere.
Există o clipă când teama nu are veșminte, iar mintea invită generos patimile să mângâie părul despletit al unui astru, chipul oglindit în luciul lacului cu nuferi și, de ce nu, o floare albastră, un crin sau ochii mării, toate cuprinse în brațele dorului. Abia atunci punțile destinului devin o cale de trecere din trecut spre viitor. Atunci coboară muza, în clipa în care versul devine magnific, iar sufletul poet primește iertarea inundată de iluzii și devine mai fericit decât ieri. „Nu poți împiedica drumul gândurilor întocmai cum nu poți opri valurile mării să se întoarcă la țărm. Dumnezeu răscolește deopotrivă sufletul omului cu apele mărilor și oceanelor”, spune Victor Hugo. În figurile minții, boema cerului va curge mirul pasiunii și începe să scrie, cu pana înmuiată în lacrimile cerului, iar mâna luminii o simți cum vibrează înalt, crez sufletesc. E puterea divină, e muza ce se ascunde în zile senine. E inima ta, stăpână peste anotimpuri, peste cuvânt, peste timp!
Ea pictează cerul și mângâie pământul! Ea tulbură cugetul și amorțește rana, miroase a busuioc și suspină greu, de dor, trezind puterea nopții, agită clipa în gânduri și dă dorinței zborul. Și mă plec cuvintelor lui Victor Hugo: „Există o perspectivă mai mare decât marea și anume cerul; există o perspectivă mai mare decât cerul și anume sufletul omului”. Acel suflet este poetul; iar dincolo de sufletul poetului sunt rănile, durerile, drumul viselor cu zboruri și căderi. Căci, așa cum spunea George Enescu, „ce este important în artă e să vibrezi tu însuți și să-i faci și pe alții să vibreze”. Doar atunci poezia are valoare.
Sub pașii rupți de dor, pe urmele lăsate de cerul albastru rămâne anotimpul trăirilor din noi, strivind veninul lacrimii amare, fugind de noi în uitare, jertfind trăiri ascunse printre rânduri cu o răsuflare pe armura durerii. Poeții sunt oameni care zâmbesc din interior, care te molipsesc cu frumusețea și lumina sufletului lor. Sunt acei oameni pe care îi iubești fără să știi și spre care alergi ca să te întorci mereu cu sufletul crescut, ca o pâine coaptă în vatră, și cu aripile unui nou început.
Pe brațele sufletului poet stă cerul mărinimos, ce leagănă cu seninul său cuvintele, sărutându-le pleoapele triste, mângâindu-i nestăpânita tăcere, iar poetul, martor al liniștii pastelate, își deschide aripile gândului, unduindu-se dorinței zborului. Poetul rămâne sclavul cuvântului, iar tu, cititorule, vei avea clipe cărora te vei înclina, simțind strălucirea luminii albe. La marginea acelei clipe vei întâlni universul din noi, care va rămâne integru, niciodată pierdut.
Astăzi, poeta Rodica Ristea este taina tăcerii de la malul mării care a zămislit-o; din ea izvorăște surâsul lacrimii în curcubeu, iar dincolo de surâs, de ieri, de răni și de dorul ce doare, se află dragostea pentru semenii săi, pentru locurile natale, pentru cuvântul ales, bine șlefuit, cu zboruri până spre cer și revenire pe pământ, o împlinire a sufletului care dă valoare poeziilor sale prin nedescifratele atingeri văzute doar de sufletul poetului.
Poeziile Rodicăi Ristea sunt un refugiu emoțional, punând accent pe puterea tămăduitoare a naturii și pe legătura dintre om și divinitate, stări sufletești care îi aduc instrumentele necesare pentru vindecarea sufletului poet. Recomand cu drag spre citire acest volum! Felicitări, Rodica Ristea! Așa cum nicio pasăre nu zboară cu o singură aripă, așteptăm cu drag următorul volum, pentru ca poeziile tale să ajungă frumos spre inima cititorului”.
Un alt moment apreciat al evenimentului a fost prezentarea volumului „Flori de câmp”, realizată de scriitorul Val Răzeșu. Acesta a evidențiat sensibilitatea și autenticitatea scriiturii Rodicăi Ristea, subliniind că poezia autoarei își extrage seva din universul satului dobrogean, din frumusețea naturii și din trăirile profunde ale sufletului. În intervenția sa, Val Răzeșu a vorbit despre forța imaginii poetice și despre felul în care autoarea transformă experiențele de viață în versuri pline de emoție, invitând cititorul într-o lume în care iubirea, credința, memoria și frumusețea locurilor natale se împletesc armonios.
Evenimentul a avut și o importantă dimensiune educativă. Anghelina Târnă, directorul Școlii Gimnaziale Corbu, a încurajat participarea elevilor de gimnaziu și a părinților acestora la lansarea de carte, oferindu-le oportunitatea de a lua parte la o întâlnire autentică cu literatura contemporană și cu procesul de creație. Prezența numeroșilor copii în sală a transformat lansarea într-o veritabilă lecție despre cultură, lectură și dialog între generații.
În fotografia de final, autoarea, invitații și elevii s-au reunit într-o imagine simbolică, înconjurați de tablourile semnate de Rodica Ristea, expuse pe șevalete alături de cele două volume lansate. Întâlnirea a demonstrat că, dincolo de cărți și picturi, cultura rămâne un mijloc prin care comunitatea își păstrează memoria, își inspiră tinerii și își promovează valorile.
Căminul Cultural din Corbu a fost arhiplin la dubla lansare de carte a Rodicăi Ristea. Sala Căminului Cultural din Corbu s-a dovedit neîncăpătoare pentru numeroșii participanți veniți să ia parte la dubla lansare de carte a Rodicăi Ristea. Localnici, oameni de cultură, foști colegi, prieteni și iubitori ai literaturii au umplut sala, confirmând respectul și aprecierea de care autoarea se bucură în comunitatea în care s-a născut și și-a început activitatea profesională. Atmosfera caldă și aplauzele repetate au transformat întâlnirea într-o adevărată sărbătoare a culturii.
Manifestarea s-a desfășurat cu sprijinul Căminului Cultural Corbu și al Primăriei Comunei Corbu, prin implicarea primarului Vasile Lumînare, administrația locală susținând constant organizarea evenimentelor culturale și promovarea creatorilor și valorilor locale.
Alexandra VASILE
Citește și:
