Anchetatorii din Republica Moldova urmează să pună sechestru pe bunurile fostului deputat Cristian Rizea. Executorul judecătoresc urmează să aplice sechestru pe un teren și două construcții din Chișinău. Toate proprietățile sunt pe numele soției fostului deputat, însă statul are de recuperat suma de 400.000 de euro.
Prima este o datorie fiscală de 1.964.922,13 lei moldovenești, echivalentul a aproximativ 100.000 de euro, stabilită de Serviciul Fiscal de Stat pe numele soției lui Cristian Rizea. A doua și cea mai importantă creanță provine din România și reprezintă confiscarea sumei de 300.000 de euro dispusă în dosarul penal în care Cristian Rizea a fost condamnat pentru trafic de influență. În documentele moldovenești, această sumă este echivalată la 5.935.110 lei moldovenești.
Fostul deputat fusese expulzat din Republica Moldova în 2023, după ce fugise din România ca să evite pedeapsa de 4 ani și 8 luni de închisoare primită în 2019, într-un dosar de corupție. „Admite contestaţia formulată de contestatorul Cristian Rizea împotriva sentinţei penale 963/03.04.2025 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti (…). Desfiinţează sentinţa atacată şi, pe fond, rejudecând: (…) admite cererea de liberare condiţionată formulată de petentul-condamnat Cristian Rizea. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Cristian Rizea (…), în prezent încarcerat în Penitenciarul Bucureşti Jilava (…) şi punerea acestuia în libertate, dacă nu este arestat sau deţinut în altă cauză (…). Definitivă”, se arată în minuta deciziei Tribunalului Ilfov. Fostul deputat Cristian Rizea a fost expulzat din Republica Moldova în anul 2023, după ce fugise din ţară pentru a scăpa de pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare primită în anul 2019 într-un dosar de corupţie.
Rizea a fost trimis în judecată de DNA sub acuzaţia că a pretins în mod direct de la omul de afaceri Lucian Colţea suma de 300.000 de euro, disimulată sub forma unor contracte de împrumut fictive. Banii au fost ceruţi în schimbul promisiunii lui Rizea, îndeplinită ulterior, că va interveni la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) şi la Primăria comunei Chiajna astfel încât să fie rezolvate anumite interese personale pe care omul de afaceri le avea la nivelul celor două autorităţi.
