Un proces deschis în anul 2019 la Tribunalul Constanța de doi proprietari nemulțumiți de despăgubirile primite pentru un teren expropriat în vederea construirii Autostrăzii București – Constanța s-a încheiat definitiv la Curtea de Apel. Deși reclamanții au solicitat peste 350.000 de lei, invocând valoarea reală a terenului cultivat cu viță-de-vie și imposibilitatea utilizării parcelei rămase, judecătorii au respins integral pretențiile acestora.
Vorbim despre o suprafață totală de 10.000 de metri pătrați de teren extravilan, din care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a expropriat în 2011 o suprafață de 9.432 de metri pătrați pentru realizarea tronsonului 6 al Autostrăzii A2.
La vremea respectivă, aceste exproprieri s-au făcut ”cu cântec”, dat fiind că statul a acordat despăgubiri în mod diferențial (așa cum e și normal,dealtfel). Au fost persoane care au cumpărat terenuri cu puțin înainte de trasarea traseului autostrăzii, cu bani mai puțini, astfel încât au transformat această expropriere într-o adevărată afacere. Dar asta este o altă poveste.
Șapte ani de așteptare pentru emiterea deciziei de despăgubire
Deși aceste exproprieri au avut loc în primăvara anului 2011, în cazul de față autoritățile nu au emis hotărârea de stabilire a despăgubirilor decât în mai 2018, și doar după ce proprietarii au obținut, în septembrie 2017, o sentință judecătorească prin care compania de drumuri a fost obligată să finalizeze documentația.
În 2018, autoritățile au stabilit o despăgubire totală de 11.541 de lei pentru cei 9.432 de metri pătrați preluați (formată din 10.036 de lei valoarea de piață a terenului și 1.505 lei prejudiciul cauzat – n.r.), echivalentul a aproximativ 1,22 lei pe metru pătrat.
Pretențiile proprietarilor: 35 de lei pe metru pătrat și despăgubiri pentru parcela rămasă
Nemulțumiți de cuantumul stabilit, cei doi proprietari ai terenului s-au adresat Tribunalului Constanța în aprilie 2019, solicitând anularea hotărârii de stabilire a despăgubirilor și calcularea acestora la valoarea reală de circulație a imobilului.
Reclamanții au argumentat că terenul era încadrat ca fiind cultivat cu viță-de-vie nobilă în apropierea orașului cernavodă, motiv pentru care valoarea corectă de piață la momentul exproprierii ar fi fost de 35 de lei pe metru pătrat, respectiv 330.120 de lei pentru parcela expropriată.
Totodată, aceștia au cerut acordarea unor despăgubiri în valoare de 19.880 de lei și pentru diferența de 568 de metri pătrați care nu a fost inclusă în coridorul de expropriere.
Proprietarii au susținut că această fâșie de teren a rămas fără valoare și nu mai poate fi exploatată conform destinației sale din cauza dimensiunilor reduse și a amplasării în imediata vecinătate a autostrăzii.
Aceștia au invocat și încălcarea principiului proporționalității și a dreptului de proprietate, fiind lipsiți de bun timp de aproape opt ani fără vreo compensație.
Poziția CNAIR și rezultatul expertizei judiciare
La rândul lor, reprezentanții CNAIR au arătat că evaluarea inițială a respectat standardele ANEVAR, grila notarilor publici și legislația specifică (Legea nr. 255/2010), ținând cont de categoria de folosință și de localizarea imobilului.
Referitor la suprafața de 568 de metri pătrați rămasă în proprietatea reclamanților, compania de drumuri a invocat inadmisibilitatea cererii, subliniind că instanța de judecată nu se poate substitui puterii executive pentru a dispune exproprierea unui teren care nu a fost inclus într-o hotărâre de guvern.
Pentru lămurirea situației, a fost admisă efectuarea unei expertize, iar experții au stabilit că prețul mediu era de 1,06 lei pe metru pătrat. Calculul a condus la o valoare de 9.998 de lei pentru terenul expropriat, chiar mai puțin decât cei 11.541 de lei acordate deja de stat.
Soluția primei instanțe, întoarsă la Curtea de Apel
Tribunalul Constanța a decis, în februarie a.c., că suma acordată inițial de stat pentru cei 9.432 de metri pătrați este suficientă, motiv pentru care au respins cererea de majorare a acesteia.
În schimb, le-a dat parțial dreptate proprietarilor în privința parcelei rămase de 568 de metri pătrați. Mai exact, judecătorii au apreciat că imposibilitatea utilizării acestui rest de teren echivalează cu o expropriere în fapt și au obligat CNAIR la plata sumei de 1.325 de lei cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosință, precum și la 1.500 de lei cheltuieli de judecată.
Sentința Tribunalului a fost însă atacată cu apel atât de către proprietari, nemulțumiți de faptul că nu a fost majorată valoarea terenului mare, cât și de către reprezentanții statului.
La data de 30 septembrie, Curtea de Apel s-a pronunțat definitiv în favoarea statului. Mai exact, cererea de chemare în judecată a fost respinsă în integralitate ca nefondată, proprietarii pierzând astfel și despăgubirea de 1.325 de lei acordată la fond pentru terenul rămas în afara coridorului de expropriere.
Partea ”bună” a fost că a fost respinsă cererea CNAIR prin care solicita obligarea celor doi reclamanți la plata cheltuielilor de judecată din faza de apel.
Daniel ALBU
Prima data trebuiau sa mearga in termenul legal la DRDP Constanta SDN Constanta si depuna o cerere scrisa prin care sa declare ca nu sunt de acord cu suma si sa solicite blocarea lucrarii conform art 9 din legea 255/2010. Dupa ce erau executati silit de CNAIR puteau sa aiba obiect INTOARCERE, adica sa anuleze executarea si pe urma sa inceapa procesul efectiv pentru sumele de bani privind despagubirile la pretul real de piata conform art 9 din legea 255/2010 si a art 44 alin 3 din Constitutie si art 17 din Protocolul 1 al CEDO!