Este un an dificil și există temeri că 2027 va fi și mai greu – cel puțin acesta este “pulsul” luat din piață de directorul general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură, Ruxandra Serescu. În ciuda acestor previziuni sumbre, întotdeauna vor exista oameni vizionari care vor depăși momentele critice și, cu siguranță, mediul de business se va adapta provocărilor. În acest cadru delicat, CCINA a continuat, și în 2026, să ofere suport companiilor și să înlesnească stabilirea unor conexiuni prin organizarea mai multor evenimente – ca de exemplu Maritime Business Week, INTERIO, Târgul de Nunți.
“Este situație destul de grea pentru mulți agenți economici și aproape cam din toate domeniile de activitate cu toții se plâng. Sunt mulți care se tem că anul următor va fi și mai rău. Adică, atunci se va resimți și mai mult criza. Sunt mulți care spun că anul acesta a fost anul de criză și că totuși sunt speranțe ca de la anul să se remedieze anumite lucruri. Dacă înainte majoritatea se plângeau doar de lipsa predictibilității, acum au venit mulți, mulți alți factori. Vorbim și de o instabilitate economică și de o instabilitate politică și de creșterea tuturor costurilor și de criza energetică și de războiul ăsta care nu se mai termină și care vine cu alte efecte asupra noastră. Sunt deja câțiva ani de când avem războiul la graniță, dar acum am avut o explozie de drone în zona noastră. Începe să fie din ce în ce mai mult afectat și transportul maritim și atunci da, toate astea probabil că se adună și creează premisele unui an și mai greu. Vorbim de 2027”, a declarat, în cadrul unui interviu acordat Focus Press, Ruxandra Serescu.
Dar, a adăugat aceasta: “Întotdeauna în situații de criză vor exista oameni cu viziune care vor ști ce să facă sau care vor profita de situația de criză. Cu siguranță sunt domenii de activitate care sunt foarte afectate la acest moment și care speră să se remedieze. Vorbim de criza energetică, vorbim de transportul pe Dunăre, că partea asta de barje prin prisma cotelor scăzute ale Dunării nu-și pot îndeplini contractele de transport. Vorbim de costurile la energie pentru că unitatea unu și doi s-au închis și atunci costul de producție și de achiziție pentru furnizorii de energie electrică va crește din piață și se va resimți în tot ce înseamnă producție”.
“În ultimii ani, de când am analizat statistic vorbind situația și performanțele firmelor, că tot ne vom apropia de Topul Firmelor, da, sunt domenii care sunt în scădere și sunt domenii care se mențin echilibrat sau care au și crescut. Și, per total, dacă ne uităm – dar acum vorbim de exercițiul financiar 2025, noi acum facem topul firmelor, dar premiem firmele pentru excelența din anul 2025 – au fost în județul Constanța undeva la aproape 4000 de companii în plus care au depus bilanțul pe anul 2025, vorbim de vreo 36.000 de companii. Vorbim de o creștere a cifrei de afaceri per total a firmelor care s-au clasat pe locurile 1, 2 și 3, deci 1.614 firme au avut o cifră de afaceri de vreo 52 de miliarde, mai mare decât anul precedent. Dar despre anul 2026 abia de la anul pe vremea aceasta vom ști cum s-a închis în cifre, 2025 a fost un an bun financiar și avem firme care au dat dovadă de reziliență, care au înregistrat performanță. Acum ultima statistică ne arată că partea de servicii a crescut, partea de construcții a scăzut, partea de IT și tehnologie a fost încă pe val. Dar în categoria serviciilor intră foarte multe activități și atunci da, la servicii este într-adevăr o creștere a companiilor, iar cele din construcții au avut și au resimțit o ușoară scădere”, a mai spus Ruxandra Serescu.
În legătură cu Topul Firmelor, eveniment care va avea loc luna aceasta, Ruxandra Serescu a declarat: “Pe 22 octombrie este a 33-a ediție, este un eveniment de tradiție, adică din anul 1993 noi organizăm acest clasament al topului. Suntem singura instituție abilitată prin lege, nu prin statut sau prin acte interne, prin regulamente de organizare proprii, ci prin lege suntem îndreptățiți să facem acest clasament. Se face la nivel de fiecare județ și apoi avem topul național pe care îl realizează Camera României, unde sunt premiate firmele clasate pe locurile 1, 2 și 3 în topul național. Și avem și noi, ca în fiecare an, firme din Constanța care ajung să fie clasate pe locuri fruntașe la nivel național, ceea ce înseamnă că și anul acesta se va întâmpla, pentru că am văzut deja clasamentul și sunt companii care și în anii trecuți au fost și sunt și acum premiante.
În județul Constanța s-au depus mai multe bilanțuri, ceea ce înseamnă că sunt firme mai multe active. În clasament pe locurile 1, 2 și 3 sunt 1.614 companii, puțin mai puțin decât anul trecut, anul precedent, vorbim de financiar 2024, undeva tot cam la 1600 și ceva însumează fiecare clasament în fiecare an. Ce pot să spun și este important este că sunt firme care au trofee de excelență, asta însemnând că 5 ani la rândul consecutiv sau 10 ani la rândul consecutiv s-au clasat pe locul întâi. Asta chiar este o dovadă de performanță și de reziliență să poți în fiecare an să fii pe domeniul tău de activitate pe locul întâi fără nicio întrerupere. Dacă ne raportăm la ce înseamnă județul Constanța, într-adevăr, deși sunt mai multe companii care au depus bilanțul și numărul firmelor care au intrat în insolvență și ulterior au fost radiate a crescut, însă nu este un număr mai mare decât numărul firmelor nou înființate. Vorbim de 2026 începând din ianuarie și până în august inclusiv, când avem și noi statistica de la Registrul Comerțului. La perioada aceasta sunt mai multe companii care s-au înființat, vorbim de vreo 90 și ceva de mii de firme care s-au înființat versus 54 de mii. Asta la nivel național. Reanalizând așa doar pe Constanța, numărul companiilor care se înființează an de an este mai mare decât numărul firmelor care se radiază.
Clasamentul nu se întocmește de către cineva manual în funcție de anumite date. Sunt preluate bilanțurile depuse până la 31.07 pe care le preluăm de la Ministerul Finanțelor și sunt corelate cu datele pe care le primim de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Aceste date intră într-o aplicație, într-un soft și sunt prelucrate în funcție de obiectul de activitate, de mărimea companiei, una e microîntreprinderea și alta e întreprinderea mare, mijlocie și foarte mare. Și sunt câteva criterii prestabilite care au un coeficient și o pondere în acel indicativ pe care îl va obține compania. Nu se analizează doar în funcție de cifră de afaceri, ci cifră de afaceri, profitabilitate, număr de salariați, ponderea numărului de salariați și rentabilitatea în raport de numărul de salariați per cifră de afaceri și profitabilitate. Deci nu este ceva aleatoriu și simplist. E o ditamai procedura și e o procedură unitară care se aplică la nivel de țară.
Numărul de salariați e foarte important, poate să aibă cifra de afaceri foarte mare, dar profitul brut sau net din exploatare să fie mic, ceea ce înseamnă că nu va fi pe un loc fruntaș, poate să fie detronată de o firmă care cifra de afaceri o are mai mică, dar profitul este mai mare în raport de numărul de salariați. Deci există un coeficient care se aplică pentru îndeplinirea fiecăruia dintre criterii”.
Pentru că se apropie finalul de an, Ruxandra Serescu a fost invitată să prezinte și un bilanț al activităților CCINA.
“Am avut foarte multe activități, de la partea de asistență societăți pe linia de Registrul Comerțului, formare profesională, certificate de origine, evenimente de prezentare și de networking și partea de târguri și expoziții. Toate sunt importante în raport cu activitatea firmelor, în mod special pentru activitatea firmelor membre, pentru că pentru asta facem în mod expres. Dar aș menționa Maritime Business Week, care a fost la a cincea ediție. Pentru mine este un eveniment important, pentru că mi-am dorit foarte mult să punem pe hartă Portul Constanța în tot ce înseamnă importanța strategică a Portului Constanța ca poartă către tot ce înseamnă Europa și Middle Corridor. Și am crescut acest eveniment, în iunie anul acesta am avut a cincea ediție și am avut participanți din 20 de țări și deja este stabilită ediția din anul următor, tot în iunie. Pentru această ediție chiar muncim de acum, nu numai pentru a lansa evenimentul și a-l crește ca vizibilitate și a aduce din ce în ce mai mulți participanți și porturi din alte țări, dar în raport de asta avem și niște deplasări în străinătate. Am fost la SMM Hamburg cu companii în misiune economică, am fost la TransLogistica și am avut întâlniri cu Portul Constanța și Portul Koper. Astea stabilesc premisele pentru ediția de anul următor. În continuare cred că activitatea portului și tot ce înseamnă activitățile conexe legate de Portul Constanța ar putea să crească și ar putea să se dezvolte, cu atât mai mult cu ceea ce se întâmplă în momentul de față și Portul Constanța este norocos, sau noi suntem cu toții norocoși, că avem aici și port maritim și port fluvial. Doar că, din păcate, anul acesta cotele Dunării au fost într-o așa scădere fără precedent, încât nu mai este navigabil în multe puncte. De aici derivă situații de forță majoră și convoaie de barje care nu pot să-și îndeplinească contractele.
INTERIO, de asemenea, un eveniment pe care îl facem în mod recurent și se adresează în mod special operatorilor din domeniul HoReCa. Ne-am dorit să putem să aducem mai multe astfel de evenimente, pe lângă componenta aceea de turism de business pe care și noi că îl facem, pentru că acei vizitatori și expozanți care vin se și cazează în perioada respectivă și putem să promovăm mai multe servicii. Este un eveniment frumos, cu vizibilitate mare pe tot ce înseamnă industria ospitalității și avem și acele paneluri Creative Talks în care discutăm despre Constanța, despre ce am putea să facem împreună mai mulți, să ne unim și să fim împreună mai puternici pentru a promova Constanța cu toate serviciile pe care le are Constanța, pentru că suntem norocoși, cum spuneam, că putem să avem și parte de turism, avem și puțină istorie, avem și teatru și artă, avem cazinoul acuma care poate să fie și este un punct de atracție pentru mulți turiști și atunci cred că toate astea se pot se pot așeza așa pentru binele nostru al tuturor, al constănțenilor.
Constanța va deveni din ce în ce mai atractivă și că vom reuși împreună să identificăm niște măsuri pentru a extinde și partea asta de sezon estival, pentru că mulți operatori din domeniul turismului se plâng din acest motiv în raport de numărul scăzut de turiști sau turismul de weekend. Nici vremea nu ne-a ajutat foarte mult în acest an. Așteptăm și noi să vedem statisticile cu privire la numărul de turiști și de înnoptări. Sperăm că deschiderea noului terminal de la Aeroportul Kogălniceanu va aduce și prin aceasta un număr de turiști în plus.
Am avut târgul de nunți care a fost foarte bine primit și este un târg pe care îl facem în mai multe ediții, chiar urmează la sfârșitul acestei luni să avem o nouă ediție și am schimbat locația, vrem să vedem și cum sunt constănțenii. Încercăm să-l facem în altă locație mai atractivă, să zicem așa, sau cel puțin am gândit-o noi. Am dezvoltat paleta de servicii de tot ce înseamnă cursuri și în permanență în fiecare an autorizăm alte cursuri. Am făcut seminariile de informare gratuită pe tot ce înseamnă și pe linie de sănătate și securitate în muncă. Facem foarte multe evenimente, mi-ar fi greu, cred că nu ne-ar ajunge timpul să le enumerăm pe toate. Facem niște evenimente de networking. Am lansat un proiect nou pilot, CCINA Connect, care se adresează membrilor și care creează mai multă atractivitate pentru membrii din diferite domenii. Să aducem, să-i punem față în față și să le cunoaștem pe de o parte nevoile și pe de altă parte să vedem cum pot ei să colaboreze unii cu ceilalți și le-am și prezentat. Noi, Camera de Comerț, suntem de-a lungul anilor am avut întotdeauna proiecte derulate și de regulă proiectele în care alegem să fim parteneri sunt cele care se adresează mediului de afaceri cu diferite servicii sau soluții. Noi suntem alături de Universitatea Ovidius și alți parteneri, suntem în proiectul City Inno Hub, acel hub de dezvoltare de inovare digitală, scuzați-mă, care are target pe parte de tot ce înseamnă tehnologizare, digitalizare, soluții și softuri, cursuri pentru agenții economici și pentru anumite domenii aceste servicii sunt făcute gratuit. Dacă în proiectul anterior, în EDIC 1.0, ne-am adresat OAT-urilor, companiilor din HoReCa și din domeniul sănătății, noul proiect care doar ce a fost demarat se adresează și agenților economici din domeniul maritim și atunci am început să le prezentăm diferite soluții de digitalizare de care pot să beneficieze în mod gratuit în cadrul acestui proiect”, a explicat Ruxandra Serescu.
Declarațiile integrale, în materialul VIDEO atașat.
Adrian DRĂGUȘIN, student Facultatea de Arte din cadrul UOC / Alexandra CUCU
